Cererile Parlamentului European de creştere a propriului său buget şi de suplimentare a personalului în anul 2023 au fost primite cu reticenţă de statele membre ale UE, ai căror miniştri responsabili cu bugetul s-au reunit vineri la Bruxelles, relatează AFP.

O procedură de conciliere este în desfăşurare pentru găsirea unui compromis asupra bugetului global al UE pentru anul viitor, pe care Consiliul UE - ce reprezintă statele membre - doreşte să-l fixeze la 183,9 miliarde de euro, Parlamentul European la 187,3 miliarde de euro, în timp ce propunerea Comisiei Europene a fost de 185,6 miliarde de euro.

Divergenţele privesc mai multe puncte, mai ales cel referitor la bugetul de funcţionare al Parlamentului European. Această instituţie cere 52 de posturi suplimentare şi o creştere a alocărilor destinate plăţii asistenţilor parlamentari, dorind o sumă în plus de 228,6 milioane de euro.

Vice-ministrul ceh de finanţe care poartă negocierile în numele Consiliului UE a cerut vineri menţinerea unui nivel ''stabil'' al personalului Parlamentului European.

Consiliul UE a criticat încă din iulie solicitările bugetare ale Parlamentului European, amintindu-i acestuia necesitatea ca ''toate instituţiile să dea dovadă de moderaţie'' în actualul context de inflaţie ridicată.

Statele membre consideră de asemenea necesară restrângerea creării de noi posturi în instituţiile europene, dat fiind că aceia care lucrează în cadrul acestora beneficiază de o indexare automată a salariilor în funcţie de inflaţie, ceea ce înseamnă că anul viitor vor avea salariile mărite cu 6,9%, conform unor surse europene.

''Într-un moment în care oamenii se confruntă cu dificultăţi în a-şi plăti facturile la energie, când guvernele apelează la planuri de ajutor, este tot mai dificil de explicat faptul că Parlamentul (European) continuă să ceară mai mult'', remarcă un diplomat european.

Parlamentul European precizează că bugetul său prevăzut pentru anul 2023 este de 2,2 miliarde de euro, în creştere cu 3,96% faţă de anul 2022, iar cele 52 de posturi suplimentare cerute sunt destinate securitaţii şi securităţii cibernetice.

''Este justificat să ne consolidăm rezilienţa instituţiilor în faţa tuturor ameninţărilor hibride cu care ne confruntăm la ora actuală'', motivează raportorul pentru buget al Parlamentului European, eurodeputatul german Niclas Herbst.

Consiliul ''vrea să pună presiune pe Parlament pentru că avem numeroase dezacorduri asupra bugetului general (al UE), asta face parte din jocul obişnuit'', a susţinut acelaşi eurodeputat.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)