Coreea de Nord a lansat în ultimele săptămâni mai multe rachete, atingând miercuri un record de 23 de astfel de teste, cărora li s-a adăugat joi unul aparent ratat, cu o rachetă balistică intercontinentală; AFP apreciază că tensiunile în regiune au crescut.

Seulul şi Washingtonul acuză Phenianul de pregătirea unui test nuclear, al şaptelea din istoria Coreei de Nord, şi primul în ultimii cinci ani.

France Presse trece în revistă principalele etape ale programelor nord-coreene de înarmare nucleară şi cu rachete.

Coreea de Nord intenţiona să obţină arme nucleare încă din 1953, când s-a considerat încercuită de rachetele americane din Coreea de Sud şi Japonia. Din anii 1960, Phenianul a primit tehnologie şi materiale nucleare din Uniunea Sovietică, aliatul său istoric, pentru a-şi dezvolta programul atomic în scopuri energetice. Nord-coreenii au construit un centru de cercetări pentru energia atomică la Yongbyon, la nord de capitală.

La sfârşitul deceniului 1970, regimul comunist a început dezvoltarea unei versiuni a rachetei sovietice Scud-B. Primul test a avut loc în 1984, înainte de producerea unor lansatoare cu rază de acţiune medie şi lungă, printre care Taepodong 1 (2500 de km) şi 2 (6700 de km).

La primul test, în 1998, Taepodong 1 a survolat teritoriul japonez, apoi a căzut în mare.

Primul test nuclear subteran din Coreea de Nord a avut loc în 2006. În 2005, învinuind Statele Unite de o politică "ostilă", Phenianul renunţase la moratoriul asupra rachetelor cu rază lungă de acţiune declarat cu şase ani înainte.

Organizaţia Naţiunilor Unite a reacţionat prin sancţiuni, care au fost ulterior extinse de mai multe ori.

În 2009, Coreea de Nord s-a retras de la negocierile în şase privind programul său nuclear cu Coreea de Sud, China, Rusia, SUA şi Japonia, iar la sfârşitul lui mai a efectuat al doilea test nuclear subteran. Tratativele eşuate începuseră în 2003.

În 2011, Kim Jong Un ajunge la putere în locul tatălui său, Kim Jong Il. Urmează o accelerare a programelor de înarmare nucleară şi cu rachete. După numai un an, lansarea unei rachete şi plasarea pentru scurt timp pe orbită a unui satelit marchează un nou reper în dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale (ICBM).

Al treilea test nuclear a avut loc în 2013, sub supravegherea lui Kim. Puterea dispozitivului nuclear a fost mult mai mare decât a celor precedente.

După al patrulea test, în ianuarie 2016, Kim a anunţat că a reuşit miniaturizarea unei ogive termonucleare. În august acelaşi an, Coreea de Nord a lansat pentru prima oară o rachetă balistică în zona economică maritimă exclusivă a Japoniei. În septembrie a urmat al cincilea test nuclear, despre care regimul de la Phenian a afirmat că a implicat o ogivă nucleară care poate fi instalată pe o rachetă cu rază lungă de acţiune.

Prima rachetă balistică cu rază medie de acţiune, Hwasong-12, a fost testată în mai 2017. Arma respectivă ar putea lovi insula Guam, teritoriu american din Pacific. În 4 iulie, de Ziua Independenţei SUA, Coreea de Nord a lansat Hwasong-14, cu rază de acţiune de cel puţin 5500 de km, adică până în America. Încă un test a avut loc după numai câteva săptămâni.

În 3 septembrie 2017, la al şaselea test nuclear, Phenianul a afirmat că este vorba de o bombă cu hidrogen. Conform experţilor, energia degajată a fost echivalentă cu 250 de kilotone de explozibil convenţional, adică de 16 ori mai mare decât a bombei cu care americanii au distrus în 1945 oraşul japonez Hiroshima.

La sfârşitul lui noiembrie 2017 nord-coreenii au testat Hwasong-15, un nou tip de ICBM, despre care au susţinut că poate transporta o ogivă grea de dimensiuni foarte mari până în orice punct de pe teritoriul continental al SUA. Ca şi Hwasong-14, noua rachetă este proiectată pentru încărcături nucleare.

În aprilie 2017, Kim a anunţat un moratoriu asupra testelor nucleare şi cu rachete balistice cu rază lungă de acţiune, apreciind că şi-a atins obiectivele.

Dialogul între Washington şi Phenian s-a reluat spectaculos, cu un summit istoric în Singapore, la care s-au întâlnit în iunie 2018 preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi conducătorul Coreei de Nord, Kim Jong Un. O a doua reuniune a celor doi lideri, în februarie 2019, la Hanoi, s-a soldat însă cu un eşec.

La 1 ianuarie 2020, Kim a anunţat încetarea moratoriului. În octombrie, la o defilare, la Phenian a fost prezentată racheta balistică intercontinentală Hwasong-17 - cea mai mare de tipul cu carburant lichid care poate fi deplasată pe cale rutieră cunoscută experţilor din întreaga lume.

Anul 2021 a adus noi progrese importante. În martie, nord-coreenii au testat în Marea Japoniei un nou model de "proiectil tactic dirijat", despre care SUA au afirmat că este o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune.

La începutul lui 2022, după o serie de lansări de rachete hipersonice şi după testarea unei rachete balistice sol-sol cu rază medie şi lungă, Hwasong 12, Phenianul a lansat, la 24 martie, o ICBM care a căzut în zona economică maritimă exclusivă a Japoniei. A fost cea mai mare rachetă lansată din 2017, iar nord-coreenii afirmă că a fost o versiune nouă a Hwasong-17. Sud-coreenii şi americanii bănuiesc însă că a fost o Hwasong-15, model mai vechi.

În aprilie anul acesta, Kim a avertizat că dezvoltarea arsenalului nuclear nord-coreean se va accelera.

În 25 mai, la scurt timp după vizita în Asia a preşedintelui american Joe Biden, care şi-a reafirmat sprijinul pentru Seul şi Tokyo în confruntarea cu Phenianul, Coreea de Nord a lansat trei rachete, dintre care una de tip ICBM.

Phenianul a adoptat la începutul lui septembrie o nouă doctrină militară, conform căreia poate efectua un atac atomic preventiv, iar Coreea de Nord se declară "ireversibil" putere nucleară.

În 5 octombrie, o rachetă nord-coreeană - cu rază medie conform armatei sud-coreene - a survolat Japonia, pentru prima oară din 2017. Regimul nord-coreean a anunţat a doua zi că astfel de lansări sunt "măsuri juste de retorsiune ale Armatei Populare Coreene la manevrele militare comune ale Coreei de Sud şi Statelor Unite, care provoacă escaladarea tensiunilor militare în peninsula coreeană".

În 2 noiembrie, Coreea de Nord a lansat 23 de rachete balistice, în timp ce Coreea de Sud şi SUA desfăşurau cel mai mare exerciţiu aerian comun din istoria relaţiilor lor bilaterale. Una din rachete a căzut în mare în apropierea apelor teritoriale sud-coreene, iar preşedintele de la Seul, Yoon Suk-yeol, a condamnat "invazia teritorială de facto". AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)