Blocul de stânga condus de prim-ministrul social-democrat Mette Frederiksen a obţinut o majoritate de un singur loc în urma alegerilor legislative desfăşurate marţi în Danemarca, dar şefa guvernului a menţinut mâna întinsă către centrişti, relatează miercuri AFP.

După o noapte de suspans până la numărarea tuturor voturilor, coaliţia de cinci partide de stânga a obţinut 87 de mandate, cărora li se adaugă două mandate din Groenlanda şi unul din insulele Feroe, rezultând o majoritate de 90 de locuri.

Social-democraţii au câştigat 50 de mandate din cele 179 ale parlamentului (Folketing), după un scor de 27,5%, cu 1,6 puncte procentuale peste cel din 2019. Ei rămân, de departe, primul partid al ţării, dar, spre deosebire de ultimii trei ani, nu mai mizează pe formarea unui guvern minoritar.

'Am reuşit cele mai bune alegeri din ultimii 20 de ani', s-a bucurat Mette Frederiksen în faţa susţinătorilor săi.

De partea cealaltă, coaliţia care reuneşte dreapta şi extrema dreaptă a întrunit 72 de locuri, plus un mandat în insulele Feroe.

'Rezultatele alegerilor arată că există din nou o majoritate roşie în parlament', a admis Jakob Ellemann-Jensen, liderul partidului liberal, care a coborât zece procente faţă de scrutinul anterior.

În ce priveşte extrema dreaptă, divizată în trei partide, aceasta a adunat 14,4% din voturi.

Mult timp influentul partid al Poporului Danez (DF), care încă depăşea 20% din voturi acum câţiva ani, a coborât în jurul a 2,6%, cel mai slab scor de la intrarea sa în legislativ în 1998.

Un partid nou, fondat de fostul ministru al imigraţiei Inger Stojberg, Democraţii Danemarcei, a obţinut 8% din voturi şi 14 mandate.

Cu 16 mandate, partidul centrist Moderaţii, al fostului prim-ministru Lars Lokke Rasmussen, care spera să joace un rol decisiv de arbitru, îşi face intrarea în parlament. Rasmussen s-a declarat dispus să discute o participare la guvernare.

Liderul liberal Jakob Ellemann-Jensen, care a ratat obiectivul de a deveni prim-ministru, s-a declarat şi el dispus să discute despre o colaborare, dar şi-a arătat totuşi scepticismul.

Mette Frederiksen a declarat că îşi va prezenta miercuri demisia reginei, care ar urma să-i încredinţeze formarea unui nou guvern, după care se anunţă o fază de negocieri îndelungate.

'Alegerile au arătat că nu mai există o majoritate în spatele guvernului în forma sa actuală', a spus Mette Frederiksen.

După ce în ultimii trei ani au guvernat singuri, în campanie Mette Frederiksen şi-a înmulţit apelurile către centru şi dreapta pentru a construi un executiv care să depăşească clivajele tradiţionale.

Scrutinul a fost provocat de aşa-numita 'criză a nurcilor', ce a ţinut ţara în tensiune timp de peste un an. Un partid care susţinea executivul minoritar a ameninţat cu retragerea acestui sprijin dacă guvernul nu va convoca alegeri pentru a se asigura de încrederea electoratului după decizia, declarată ulterior ilegală, de sacrificare a imensei populaţii de nurci din fermele din ţară, pentru a lupta împotriva coronavirusului.

Inflaţia a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, iar campania a fost dominată de tema preţurilor ridicate la energie şi a sistemului de sănătate.

Problema migraţiei a fost puţin evocată, chiar dacă Danemarca este o campioană a rigorii în materie de imigraţie de peste două decenii.

Guvernul, al cărui obiectiv este să nu primească niciun refugiat, lucrează pentru înfiinţarea în Rwanda a unui centru de gestionare a solicitanţilor de azil.

Într-o ţară în care participarea la vot este în mod tradiţional ridicată, 84,1% dintre cei aproximativ 4,2 milioane de alegători şi-au exprimat marţi opţiunea, o prezenţă în foarte uşoară scădere faţă de scrutinul anterior. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)