Danezii votează marţi în cadrul unor alegeri legislative fără un pronostic clar, în care menţinerea la guvernare a prim-ministrului social-democrat Mette Frederiksen, în dauna unui bloc ce grupează dreapta şi extrema dreaptă, ar putea depinde de un outsider centrist, transmite AFP.

Secţiile de vot vor fi deschise între orele locale 08:00-20:00 (07:00-19:00 GMT), primele rezultate fiind aşteptate în jurul orei 21:30.

Scrutinul a fost provocat de aşa-numita 'criză a nurcilor', ce a ţinut ţara în tensiune timp de peste un an. Un partid care susţinea executivul minoritar a ameninţat cu retragerea acestui sprijin dacă guvernul nu va convoca alegeri pentru a se asigura de încrederea electoratului după decizia, declarată ulterior ilegală, de sacrificare a imensei populaţii de nurci din fermele din ţară, pentru a lupta împotriva coronavirusului.

Ultimele sondaje creditează 'blocul roşu' (stânga), condus de Mette Frederiksen, cu un scor între 47,1 şi 49,1%, iar 'blocul albastru', o alianţă informală a partidelor liberale şi conservatoare cu trei formaţiuni populiste, cu 40,9-43,6%.

Aceleaşi sondaje arată că niciunul din blocuri nu va putea guverna fără Moderaţi, partid de centru creat de fostul lider liberal şi ex-prim ministru Lars Lokke Rasmussen, creditat cu până la 10% din intenţiile de vot.

După o campanie dominată de temele climei, inflaţiei şi sistemului de sănătate, aproape un sfert dintre alegători erau încă indecişi.

'Există o mare volatilitate la alegătorii danezi, în jur de 40% dintre ei schimbă partidul', arată Rune Stubager, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Aarhus.

Pentru a-şi păstra prosperitatea şi coeziunea, Danemarca este o campioană a rigorii în materie de imigraţie de peste două decenii, indiferent de cine s-a aflat la putere.

Promotor al politicii 'zero refugiaţi', actualul guvern social-democrat lucrează la înfiinţarea în Rwanda a unui centru de gestionare a solicitanţilor de azil, după modelul britanic.

Totuşi, cei 5,9 milioane de danezi par mai preocupaţi de climă.

Obiectivul ţării nordice este să reducă cu 70% emisiile de CO2 până în 2030, faţă de 55% pe ansamblul UE, şi să atingă neutralitatea climatică în 2050, odată cu întreaga Uniune.

Duminică, în jur de 50.000 de persoane, printre care Mette Frederiksen, s-au adunat pentru un 'Marş al climei'.

Stânga a promis o lege privind biodiversitatea, iar social-democraţii vor să introducă o taxă de carbon în agricultură, o măsură susţinută de majoritatea celorlalte partide.

În tabăra dreptei, partidul liberal mizează pe dezvoltarea de soluţii 'verzi', în timp ce Noua Dreaptă (extrema dreapta) este deschisă către construirea de centrale nucleare.

În total, 14 partide prezintă liste pentru cele 179 de locuri din Folketinget (parlament), dintre care patru sunt rezervate teritoriilor de peste mări, Groenlanda şi Insulele Feroe.

Participarea electorală este în mod tradiţional ridicată în Danemarca. În 2019, la urne s-au prezentat 84,6% din cei 4,2 milioane de alegători. AGERPRES/(AS - editor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)