Parlamentul European a adoptat miercuri, cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă şi 44 de abţineri, o nouă legislaţie privind salariile minime adecvate în UE, care prevede, printre altele, că în ţările în care negocierea colectivă acoperă mai puţin de 80% din lucrători, aceasta va fi consolidată.

Legislaţia UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmăreşte să amelioreze condiţiile de viaţă şi de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum şi să promoveze progresul economic şi social, informează un comunicat al PE. În acest scop, ea stabileşte cerinţe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislaţia naţională şi/sau de acordurile colective şi ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecţia salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă naţională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ţinând seama de costul vieţii şi de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referinţă un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.

Potrivit noilor norme aprobate miercuri de eurodeputaţi, negocierea colectivă la nivel de sector şi la nivel intersectorial este un factor esenţial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim şi, în consecinţă, trebuie încurajată şi consolidată. În ţările în care negocierea colectivă acoperă mai puţin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească, cu implicarea partenerilor sociali, un plan de acţiune pentru creşterea gradului de acoperire al acesteia.

Textul convenit obligă ţările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale şi inspecţii pe teren, pentru a asigura conformitatea şi a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creşterea intensităţii muncii.

"Situaţia actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid şi funcţional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize", a declarat raportorul german Dennis Radtke, din grupul PPE.

"Preţurile alimentelor, energiei şi locuinţelor sunt în creştere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă faţă cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabileşte standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În acelaşi timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulţi lucrători să fie mai bine protejaţi", a spus şi raportoarea olandeză Agnes Jongerius, din grupul S&D.

Se preconizează ca acordul să fie aprobat oficial de Consiliul UE în septembrie, iar statele membre au apoi la dispoziţie doi ani pentru a se conforma directivei.

În iulie, membrii Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) au susţinut acordul neoficial la care s-a ajuns cu Consiliul la 6 iunie 2022.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda şi Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia şi Estonia. În UE, 21 din 27 de ţări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte şase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)