Eurodeputatul din grupul Renew Europe, Dragoş Pâslaru, a declarat marţi, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români de la Strasbourg, că se aşteaptă ca Directiva UE privind salarii minime adecvate, care a fost dezbătută marţi şi urmează să fie votată miercuri de legislativul comunitar, să fie transpusă în 2024, pentru că, aşa cum se prezintă acum legislaţia, oamenilor li se cultivă senzaţia că majorările de salariu ţin doar de generozitatea guvernului.

"Analizele socio-economice arată că există spre două milioane de lucrători pe salariul minim şi asta înseamnă că problema legată de 'in work poverty', respectiv oamenii care au o activitate dar sunt săraci, este foarte reală în România şi este o problemă care acoperă un număr mare de salariaţi şi de gospodării", a spus Pâslaru, care este preşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

Eurodeputatul din grupul Renew Europe recunoaşte însă că forurile europene nu pot obliga România să ajungă la un anumit nivel al salariului minim, care este în prezent de 2.550 de lei, iar acest lucru nici nu este normal "peste noapte".

"Valorile indicative din directivă sunt 60% din salariul mediu brut şi 50% din salariul mediu brut. În România, în esenţă, dacă ar fi să se respecte valorile de aici, discutăm de o creştere de cel puţin 500 şi ceva de lei care, evident, dacă ar fi s-o faci peste noapte, ar crea un şoc pentru economie, dar asta doar ca să vedem unde ne situăm. Ideea este că aceasta nu este o obligaţie, dar să ne uităm cum evoluează salariul mediu brut şi să ne asigurăm că şi salariul minim are o evoluţie care să reflecte evoluţia nivelului general de salarii din economie, este un lucru important", a spus Dragoş Pâslaru.

Practic, susţine el, această directivă este considerată un prim pas în direcţia normalizării pieţei interne şi a competiţiei salariale interne şi nu a existat un consens privind stipularea obligaţiei de a ajunge la un salariu minim european într-o perioadă de cinci sau zece ani.

O altă prevedere a directivei este legată de dezvoltarea dialogului social, care trebuie să-şi sporească gradul de reprezentativitate.

"Dacă ai o acoperire mai mică de 80% de dialog social care să reprezinte ramurile, trebuie să ai un plan de acţiune la nivel naţional prin care să explici cum vrei să faci să funcţioneze acest dialog social", a explicat Pâslaru.

"România e una dintre ţările cu cel mai slab dialog social din Europa, suntem la 20 şi ceva la sută acoperire. Ideea este că în cea mai mare parte acest dialog social practic nu există, nefiind formule prin care să se poată ajunge la acorduri sociale pe anumite sectoare. În principiu, aceste acorduri colective încearcă cumva să se uite la nivelul sectorului cum sunt practicile de salarizare şi să se stabilească un nivel minim pe sectorul respectiv", a adăugat el.

Directiva stabileşte şi un set de criterii obiective care să fie "o ancoră" în spatele majorării salariului minim.

"Că îl facem automat sau pe baza acelor indicatori având încă o dezbatere finală, care să mai ajusteze ceva unde ar putea să existe un consens, este o decizie pe care guvernul trebuie să o ia. Preferinţa mea ar fi o indexare automată. Mie mi se pare că nu ar trebui să ne jucăm de-a negocierea şi de-a datul din partea guvernului, ar trebui să existe ceva extrem de predictibil. (...) Eu aş vedea-o chiar de la şase luni, deşi încurcă puţin planurile de afaceri, care se fac pe un an", a opinat Dragoş Pâslaru.

"Eu aş face în felul următor: dacă aş avea o deviaţie mai mare de 10% a unuia din indicatorii ăştia obiectivi pe care îi pun în spate ar trebui să pot ajusta salariile. Asta nu este inclusă în directivă, este lăsată la latitudinea statelor membre. Evident, Consiliul UE a refuzat ca statele membre să-şi asume obligaţii foarte specifice", a declarat eurodeputatul Renew Europe.

Practic, în urma adoptării directivei, România ar trebui să modifice legislaţia privind salariul brut garantat în plată, prevăzând aceste criterii pe care guvernul ar urma să le stabilească prin ordonanţă de urgenţă sau prin lege în Parlament.

"Eu cred că partidele politice din coaliţie, fiind la butoane, vor avea tentaţia să amâne transpunerea cât mai mult. Pentru că deocamdată, aşa cum arată legislaţia acum, ei dau creşterea de salariu minim. Este clar însă că, pe măsură ce ne vom apropia de alegeri, probabil că vor pune în circuit legislativ actul normativ, astfel încât, probabil când va exista un nou guvern în 2024, va trebui să opereze cu noul cadru. Eu mă gândesc că, aşa cum este voinţa politică acum, cel mai devreme noi vom aplica chestia asta în 2024 cu un nou guvern, care va arăta că a transpus prevederea", a prognozat Pâslaru, care a precizat însă că ar fi bucuros dacă s-ar înşela.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)