Alegătorii suedezi sunt chemaţi să voteze duminică într-un scrutin parlamentar ce se anunţă foarte strâns, în care dreapta este pregătită să revină la putere cu sprijinul, pentru prima dată, al extremiştilor de dreapta, iar stânga încearcă să rămână la guvernare încă patru ani, transmite AFP.

Creditat de sondaje, în premieră, cu locul al doilea, partidul naţionalist şi antiimigraţie Democraţii Suedei (SD), mult timp paria pe scena politică, se află în poziţia de a ajuta dreapta să revină la putere.

Prima şefă de guvern suedez de la preluarea mandatului în noiembrie trecut, social-democrata Magdalena Andersson beneficiază de cel mai ridicat nivel de încredere din partea alegătorilor pentru a rămâne în funcţie, întrecându-l cu mult pe rivalul său conservator din partidul Moderaţilor, Ulf Kristersson.

Însă campania a fost dominată de teme favorabile dreptei: criminalitate şi reglări de conturi între bande, probleme de integrare, explozie a facturilor la energie.

Cele două probabile noi alianţe (social-democraţi, Verzi, partidul de Stânga şi partidul de Centru, la stânga; Moderaţii, creştin-democraţii, liberalii şi SD, la dreapta) sunt umăr la umăr.

Conform ultimelor sondaje, foarte fluctuante, 'constelaţia' de stânga ar obţine între 49,1% şi 50,1% din voturi, contra 49,2%- 49,9% pentru dreapta/extrema dreapta.

Precedentele alegeri din 2018 au rezultat într-o lungă criză politică, un guvern minoritar condus de social-democraţi formându-se cu mare greutate după patru luni.

Sfârşitul treptat la izolării SD şi apariţia acestui partid ca posibilă primă formaţiune a uniunii de dreapta reprezintă 'o basculare enormă pentru societatea suedeză', subliniază Anders Lindberg, editorialist al cotidianul de stânga Aftonbladet.

Moştenitor, la formarea sa la sfârşitul anilor 1980, al unei grupări neonaziste, SD staţiona la 1% acum mai puţin de două decenii şi a intrat în parlament abia în 2010.

Cu un discurs antiimigraţie cuplat cu apărarea statului providenţă tradiţional, SD a reuşit să cucerească clasele muncitoare, pensionarii şi pe cei puţin calificaţi, mai ales bărbaţi, profitând de problemele create de imigraţia numeroasă din ultimii ani (aproape 500.000 de persoane în ultimii 10 ani, adică în jur de 5% din populaţie).

'Criminalitatea, imigraţia ocupă prim-planul, pe când, atunci când privim istoria, alegerile suedeze au fost mereu despre statul providenţă, economie, locuri de muncă. Asistăm la o mişcare tectonică', observă Lindberg.

Patruzeci şi opt de oameni au fost ucişi cu arme de foc în acest an, într-un război al bandelor care pătează imaginea ţării scandinave.

Într-una din ultimele lor dezbateri, Andersson şi Kristersson i-au promis mamei unei fetiţe de 12 ani ucise acum doi ani de un glonţ rătăcit că vor lua măsuri.

După şase ani de când partidul său şi-a schimbat politica de imigraţie, Andersson a înăsprit tonul şi mai mult cu privire la integrare, recunoscând un 'eşec' în numeroase cartiere şi formulând o linie anti-ghetouri.

În ultimele sondaje, social-democraţii sunt creditaţi cu 26,4%-29,5% dintre opţiuni, în jurul celui mai mic scor din istoria lor, 28,3% în 2018. Ei devansează SD (19,8%-21,0%) şi partidul Moderaţilor (16,2%-18,0%).

Suedia este angajată într-un delicat proces de aderare la NATO şi va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu,editor online: Ady Ivaşcu)