Vicepreşedintele în exerciţiu al Kenyei, William Ruto, a fost declarat luni învingător al alegerilor prezidenţiale din 9 august, obţinând 7,17 milioane de voturi (50,49%), potrivit rezultatelor publicate luni de Comisia Electorală Independentă (IEBC), EFE şi AFP.

Principalul său contracandidat, fostul prim-ministru şi lider al opoziţiei Raila Odinga, a obţinut 48,85% din voturi (6,94 milioane de voturi). Pe locurile trei şi patru în scrutinul prezidenţial s-au clasat avocaţii George Wajackoyah (aproape 62.000 de voturi) şi David Mwaure (aproape 32.000).

Ruto (55 de ani) a candidat pentru prima dată la preşedinţie în calitate de lider al coaliţiei Kenya Kwanza (Kenya pe primul loc, în swahili), în timp ce Odinga (77 de ani) a candidat pentru a cincea oară în calitate de lider al coaliţiei Azimio La Umoja (Aspiraţie pentru unitate).

În campania electorală, Ruto a făcut din puterea de cumpărare calul său de bătaie, promiţând locuri de muncă în condiţiile în care trei din zece oameni trăiesc în sărăcie extremă într-o ţară care se luptă cu efectele pandemiei şi ale războiului din Ucraina şi unde inflaţia a crescut vertiginos.

Numărătoarea voturilor a fost marcată de întârzieri şi acuzaţii de fraudă din partea politicienilor şi a susţinătorilor lui Ruto şi Odinga, deşi aceştia nu au reuşit să prezinte dovezi clare şi convingătoare.

Anunţarea rezultatelor a fost precedată de confuzie, după ce patru comisari ai IEBC (formată din şapte comisari şi preşedintele), inclusiv vicepreşedintele acesteia, Juliana Cherera, s-au disociat luni de rezultatele alegerilor pe motiv că numărarea a fost efectuată într-un mod "opac".

Imediat după anunţ susţinătorii lui Raila Odinga şi-au exprimat dezamăgirea. În unele locuri, bastioane ale acestui politician, furia s-a manifestat prin violenţe - oamenii au aruncat cu pietre şi au jefuit magazine, iar poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea.

Dacă nu va fi împiedicat de o eventuală contestare legală a rezultatelor, Ruto îşi va prelua funcţia în termen de două săptămâni şi va deveni cel de-al cincilea preşedinte al ţării de la independenţa faţă de Marea Britanie, în 1963. El îl va înlocui pe Uhuru Kenyatta, care se retrage după ce a încheiat al doilea şi ultimul mandat de cinci ani permis de Constituţie.

Orice contestaţie legală trebuie depusă la Curtea Supremă în termen de şapte zile de la anunţarea rezultatelor. Cea mai înaltă instanţă a ţării are la dispoziţie 14 zile pentru a lua o decizie, iar în cazul în care alegerile sunt anulate, trebuie să se organizeze noi alegeri în termen de 60 de zile.

Aproximativ 22,1 milioane de alegători înregistraţi - dintr-o populaţie naţională totală de aproximativ 55 de milioane - au fost chemaţi la urne pe 9 august, într-o zi în general calmă, cu o prezenţă la vot de puţin peste 65%.

Kenyenii nu au ales doar un nou preşedinte, ci şi 290 de deputaţi şi 47 de locuri rezervate femeilor în Adunarea Naţională (camera inferioară), precum şi 47 de membri în Senat (camera superioară). Alegătorii au ales, de asemenea, guvernatorii şi adunările legislative pentru cele 47 de districte ale ţării.

Împărţită în blocuri electorale bazate pe grupuri etnice, Kenya a suferit violenţe interetnice la alegerile anterioare, în special după alegerile din 2007, când peste 1.100 de persoane au fost ucise şi aproximativ 600.000 au fost strămutate din casele lor. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)