Partidul de guvernământ polonez Lege şi Justiţie (PiS) a avertizat luni că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, relatează agenţia EFE.

''Comisia Europeană şi Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre şi conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei ţări membre. Vom încerca să folosim toate posibilităţile prevăzute în tratatele UE (...) Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puţin importante, dar şi pentru cele importante. Vom aplica tactica 'dinte pentru dinte' '', a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.

Conform Tratatului de la Lisabona, votul unanim al statelor UE este necesar pentru deciziile ce privesc politica externă comună, cooperarea poliţienească, fiscalitatea, aderarea unor noi state la UE, securitatea şi protecţia socială.

Polonia a mai ameninţat cu exercitarea dreptului de veto, împreună cu Ungaria în anul 2020, când cele două ţări au blocat bugetul multianual al UE după ce Comisia Europeană ceruse condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.

Compromisul la care s-a ajuns atunci pentru aplicarea acestui mecanism de condiţionalitate, intrat între timp în vigoare, a fost ca acesta să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile societale (precum drepturile comunităţii LGBT) şi să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) se va fi pronunţat asupra lui, decizia ulterioară a acestei instanţe fiind favorabilă Bruxellesului.

Declaraţia dată luni de Sobolewski urmează celei acordate săptămânalului Sieci de liderul formaţiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, în care acesta a spus că Polonia nu mai trebuie să încerce să ajungă la un compromis cu Bruxellesul în disputa privind statul de drept.

''Cred că toată lumea poate vedea acum că obiectivul Comisiei Europene nu este să protejeze statul de drept, ci să-l destructureze în Polonia (...) Trebuie să le reamintim judecătorilor că trebuie să aplice legile poloneze şi că singurul organ care poate evalua legile este Tribunalul Constituţional polonez'', a afirmat Kaczynski, contestând astfel din nou întâietatea dreptului european şi a sentinţelor CJUE în faţa dreptului naţional şi a deciziilor instanţelor naţionale, un motiv major de dispută cu Bruxellesul.

Un alt motiv este legat de camera disciplinară pentru judecători creată de guvernul de la Varşovia. După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns cu aceasta în luna iunie la un acord ce prevede desfiinţarea acestei instanţe, în schimbul aprobării de către Bruxelles a Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) polonez, programul european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 36 de miliarde de euro.

Dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ulterior că, în ciuda dizolvării respectivei camere, încă nu există suficiente garanţii care să protejeze judecătorii, anunţând prin urmare că Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.

În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat de Bruxelles. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)