Fostul premier italian Silvio Berlusconi, în prezent lider al partidului de dreapta Forza Italia, a dezminţit vineri o relatare a publicaţiei La Repubblica, conform căreia el ar fi avut contacte cu ambasadorul Rusiei în timpul crizei guvernamentale încheiate prin demisia guvernului de uniune naţională al premierului Mario Draghi, transmite agenţia EFE.

''Nu m-am întâlnit niciodată cu ambasadorul rus şi nici nu am avut vreo discuţie telefonică cu el'', a reacţionat Berlusconi, după ce cotidianul menţionat a susţinut că fostul premier i-a telefonat ambasadorului rus la Roma în ziua în care în parlamentul Italiei se decidea soarta guvernului.

Vicepreşedintele partidului Forza Italia şi principalul colaborator al lui Berlusconi, Antonio Tajani, fost preşedinte al Parlamentului European, a catalogat la rândul său relatarea din La Repubblica drept ''o ştire complet inventată''.

Potrivit acestui ziar, Berlusconi le-ar fi spus unor persoane care au venit să-l viziteze în vila sa că a discutat cu Serghei Razov, ambasadorul rus în Italia.

Cu o zi în urmă, un alt cotidian italian, La Stampa, a scris, invocând ceea ce a susţinut a fi un document al serviciilor secrete italiene, că un colaborator apropiat al liderului formaţiunii de extremă-dreapta Liga, Matteo Salvini, a avut contacte cu un diplomat rus cu care ar fi discutat şi despre posibila retragere a acestui partid din coaliţia guvernamentală.

Aceste relatări despre o posibilă influenţă a preşedintelui rus Vladimir Putin în căderea guvernului italian au fost catalogate drept îngrijorătoare de Enrico Letta, liderul Partidului Democrat, de stânga, principala formaţiune progresistă italiană, care a cerut intervenţia Comitetului Parlamentar pentru Securitatea Republicii, care monitorizează activitatea serviciilor de informaţii.

''Vrem să ştim dacă Putin a dărâmat guvernul Draghi'', a indicat Letta.

În replică, Matteo Salvini a ironizat ''o stângă divizată şi disperată (...) care-şi pierde vremea căutând fascişti, ruşi şi rasişti care nu există''. ''Suntem alături de Occident şi de democraţie'', a asigurat Salvini, criticând totodată publicarea ''ştirilor false''.

Guvernul de uniune naţională condus de Draghi a căzut pe 14 iulie, după ce partidele Liga, Forza Italia şi Mişcarea 5 Stele au refuzat să participe la un vot de încredere în parlament. Au fost anunţate alegeri anticipate pe 25 septembrie.

Criza politică a fost amorsată în luna iunie de tensiuni în interiorul Mişcării 5 Stele pe tema livrărilor de armament ale Italiei destinate Ucrainei pentru ca aceasta să se apere în faţa agresiunii ruse. Ministrul de externe Luigi Di Maio, susţinător al acestui ajutor militar, la fel ca premierul Draghi, şi-a acuzat atunci propriul partid că subminează eforturile guvernului de la Roma de a sprijini Ucraina. În final, Di Maio a părăsit Mişcarea 5 Stele şi a creat un grup separat în parlament.

Kremlinul a dezminţit orice ingerinţă în politica italiană sau în cea a altor ţări europene care trec prin crize politice, precum Marea Britanie. Cu toate acestea, fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, nu şi-a ascuns satisfacţia faţă de căderea unor guverne europene ce au sprijinit Ucraina.

După demisia premierului italian, Medvedev a postat ironic pe social-media o imagine cu fotografia lui Draghi, alături de o alta cu premierul britanic Boris Johnson şi de un semn de întrebare peste o poză cu un chip nedesluşit, cu mesajul subînţeles ''cine este următorul?''.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)