Liderii partidelor aparţinând coaliţiei de dreapta, considerată favorită la alegerile legislative anticipate din 25 septembrie, s-au reunit miercuri pentru a se pune în ordine de luptă, în ciuda diviziunilor lor profunde, comentează AFP.

Fratelli d'Italia, partidul postfascist condus de Giorgia Meloni, se află în prezent în fruntea sondajelor cu 23% până la 25% din intenţiile de vot.

Dar pentru a forma guvernul, aceasta fostă vicepreşedinte a Camerei Deputaţilor are absolut nevoie de sprijinul celor doi aliaţi ai săi: Forza Italia, partidul conservator condus de neobosit fostul premier Silvio Berlusconi, şi Liga tribunului populist anti- migranţi Matteo Salvini.

Liga, la putere timp de un an după alegerile din 2018 în cadrul unei coaliţii populiste cu Mişcarea 5 Stele (M5S), este creditată cu 12% până la 14% din voturi, potrivit celor trei sondaje publicate miercuri de cotidianul Il Corriere della Sera.

Principalul obstacol în acest trio cu relaţii tumultuoase marcate de promisiuni nerespectate, dar constrâns să se înţeleagă: cine va deveni prim-ministru în cazul victoriei la alegerile provocate de căderea guvernului Mario Draghi care în prezent expediază afacerile curente?

Giorgia Meloni, al cărei partid naţionalist, anti-migranţi şi eurosceptic are rădăcini neofasciste, a declarat săptămâna aceasta că, "fără un acord asupra premierului, alianţa dreptei este inutilă".

Se pare ca ea a obţinut câştig de cauză: "Cine va strânge cele mai multe voturi va decide cine va prelua frâiele ţării în următorii cinci ani", a declarat după summit Matteo Salvini pentru postul de televiziune Canale 5.

Potrivit sondajelor, Fratelli d'Italia ar trebui să se bucure de acest privilegiu. Dar Silvio Berlusconi, ştiut foarte reticent faţă de această perspectivă, s-a arătat lipsit de orice modestie: "Nicio problemă, în orice caz noi suntem cei care vom obţine 20%", a declarat cel poreclit "caimanul", citat de presă, în timp ce partidul său stagnează în prezent la 7% până la 10% în sondajele de opinie.

În plus, ieşirea partidului Forza Italia din "pactul de uniune naţională" semnat de Mario Draghi în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza economică şi sanitară a provocat o scindare în interiorul acestuia: nouă parlamentari, dintre care trei miniştri, şi-au anunţat oficial plecarea.

Ministrul sl Sudului şi coeziunii teritoriale, Mara Carfagna, care a intrat în politică datorită miliardarului şi fost şef al guvernului, a indicat că se alătură grupului Misto (mixt) care îi reuneşte pe toţi aleşii fără partid.

Într-un articol de opinie publicat miercuri de cotidianul torinez La Stampa, ea a spus că refuză "supunerea la agenda suveranistă" a partidului său şi a lansat un apel la construirea unei "noi case pentru Italia moderată, pro-europeană, liberală".

O întreagă aripă a partidului lui Berlusoconi provenită din democraţia-creştină digeră din ce în ce mai greu apropierea formaţiunii de Fratelli d'Italia, dorinţa acestuia de a începe o luptă cu Bruxellesul pe tema tratatelor şi retorica sa anti-imigraţie. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)