Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, fără nicio modificare, lista cu organizaţiile teroriste, care include persoane, grupuri şi entităţi care fac obiectul măsurilor restrictive în vederea combaterii terorismului, indică un comunicat al Consiliului.

Un număr de 13 persoane şi 21 de grupuri şi entităţi se află pe lista respectivă. În cazul lor, bunurile şi alte active financiare din UE le sunt îngheţate, iar operatorilor din UE le este interzis să pună la dispoziţia persoanelor şi entităţilor respective fonduri şi alte resurse economice.

O componentă a răspunsului Uniunii Europene în faţa terorismului după atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA a fost stabilirea unei liste de persoane, grupuri şi entităţi care sunt implicate în acte de terorism şi cărora li se aplică măsuri restrictive. Lista este revizuită periodic, cel puţin o dată la şase luni.

Începând din septembrie 2016, UE poate aplica propriul său regim de sancţiuni împotriva Stat Islamic/Daesh şi Al-Qaida, precum şi împotriva persoanelor şi entităţilor asociate acestora sau care le acordă sprijin.

În urma unei serii de atentate începând din 2015, Uniunea Europeană a adoptat diverse măsuri pentru a pune capăt terorismului.

Deşi responsabilitatea de a combate criminalitatea şi de a apăra securitatea le revine în primul rând statelor membre, atacurile teroriste au demonstrat că aceasta este şi o responsabilitate comună, pe care trebuie să şi-o asume împreună. UE contribuie la protejarea cetăţenilor săi acţionând ca principal forum de cooperare şi coordonare între statele membre.

În 2015, liderii UE au emis o declaraţie comună pentru a orienta activitatea UE şi a statelor sale membre. În această declaraţie s-a solicitat luarea de măsuri specifice, care să se axeze pe trei domenii: garantarea securităţii cetăţenilor; prevenirea radicalizării şi ocrotirea valorilor; cooperarea cu partenerii internaţionali.

În urma atentatelor teroriste din Franţa, Germania şi Austria, miniştrii afacerilor interne din UE au convenit în noiembrie 2020 să îşi intensifice şi mai mult eforturile comune de combatere a terorismului, fără a compromite valorile comune ale UE, precum democraţia, justiţia şi libertatea de exprimare.

Ei şi-au reafirmat unitatea în lupta împotriva radicalizării, a terorismului şi a extremismului violent. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)