Germania trebuie să intensifice de îndată folosirea cărbunelui şi a centralelor atomoelectrice pentru producţia de energie electrică astfel încât să economisească gazul natural şi să protejeze industria în cazul unei sistări a furnizării gazului rusesc, a solicitat vineri o asociaţie a mediului de afaceri ce reuneşte companii din sectoare industriale germane mari consumatoare de energie, relatează Reuters.

''Există o nevoie urgentă de a reduce imediat consumul de gaz pentru a prezerva volumele din depozite şi a atinge nivelurile maxime de umplere în toamna lui 2022'', menţionează într-o declaraţie asociaţia Verband der Industriellen Energie&Kraftwirtschaft (VIK).

''Este îngrijorător că la mai mult de două luni de la începutul războiului (în Ucraina) încă nu sunt vizibile eforturi concrete în Germania pentru a creşte generarea de energie în centrale electrice care nu sunt bazate pe gazul natural'', remarcă asociaţia.

Cea mai mare economie a Europei depinde în prezent de gazul rusesc pentru aproximativ o treime din necesarul său, iar anul trecut 15% din energia electrică produsă în Germania a fost generată pe baza gazului natural.

Asociaţia VIK, ce reuneşte circa 300 de companii care însumează aproximativ 90% din producţia industrială a Germaniei, cere ca folosirea cărbunelui să fie extinsă temporar în contextul crizei actuale, dar îşi reafirmă angajamentul pe termen lung faţă de obiectivele de mediu.

De asemenea, energiei nucleare trebuie să i se acorde mai multă atenţie înaintea dezafectării ultimelor trei reactoare rămase active în Germania şi a căror scoatere din exploatare este programată pentru sfârşitul anului în curs, mai cere aceeaşi asociaţie.

O treime din gazul natural consumat în Germania este destinat sectoarelor industriale orientate către export, în timp ce jumătate din locuinţe au încălzire pe bază de gaz, iar producţia internă asigură numai 5% din consum.

Industriile cele mai preocupate de o eventuală sistare a importurilor de gaz rusesc, materie primă folosită în procesele lor de producţie, sunt cele din sectoarele auto, chimic, alimentar, siderurgic, sticlăriei, hârtiei şi construcţiilor de maşini.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis ca statele ''neprietenoase'', între care a inclus şi ţările UE, să plătească în ruble gazele ruseşti livrate după 1 aprilie, ca represalii la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur.

Bulgaria şi Polonia sunt primele state cărora Rusia le-a sistat săptămâna trecută livrările de gaze după refuzul lor de a plăti în ruble, Kremlinul anunţând că vor urma şi altele odată ce va veni scadenţa plăţilor pentru livrările de gaze efectuate de Gazprom după 1 aprilie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)