Şefa serviciilor secrete spaniole, care a recunoscut că separatiştii catalani au fost spionaţi de Madrid, riscă să fie demisă, în timp ce scandalul declanşat de dezvăluirile privind aceste acţiuni de spionaj ameninţă stabilitatea guvernului condus de Pedro Sanchez, relatează joi AFP.

Prima femeie numită la conducerea Centrului Naţional de Informaţii (CNI), Paz Esteban a fost audiată joi aproape patru ore în comisia parlamentară pentru ''secrete oficiale'', reunită cu uşile închise.

Conform membrilor acestei comisii, Paz Esteban a recunoscut că separatiştii catalani au fost spionaţi de serviciul pe care-l conduce, dar cu acordul justiţiei. Ea ar mai fi precizat, potrivit presei, că 18 separatişti catalani au fost vizaţi de aceste acţiuni, număr mult sub cel menţionat într-un raport al organizaţiei canadiene Citizen Lab şi a cărui apariţie pe 18 aprilie a provocat o criză între guvernul de la Madrid şi separatiştii catalani.

Coaliţia de stânga a premierului Sanchez nu are majoritate în parlamentul de la Madrid, astfel că formaţiunea Esquerra Republicana (ERC), condusă de liderul guvernului regional catalan, Pere Aragones, îi este esenţială pentru trecerea proiectelor de lege în parlamentul central de la Madrid. Această formaţiune a avertizat că scandalul de spionaj ar putea avea ca efect ''sfârşitul legislaturii'' înainte de termen, acest termen fiind la finele anului 2023.

Potrivit raportului grupului pentru drepturile informatice Citizen Lab, între anii 2017 şi 2020 peste 60 de persoane implicate în mişcarea separatistă catalană, inclusiv Aragones şi trei dintre predecesorii săi, au fost urmărite cu ajutorul programului de spionaj Pegasus creat de compania israeliană NSO Group.

Scandalul a luat luni o nouă turnură după ce guvernul a anunţat că însuşi premierul Sanchez şi titulara sa a portofoliului apărării, Margarita Robles, sub tutela căreia se află CNI, au fost spionaţi cu acelaşi program în mai şi iunie 2021, dar nu de către serviciile secrete spaniole.

Paz Esteban conduce serviciul de informaţii CNI din anul 2020, dar ea pare să nu aibă un sprijin clar din partea guvernului.

Încercând să calmeze jocul, premierul Sanchez - primul şef de guvern care a anunţat public că a fost spionat cu programul Pegasus - a promis săptămâna trecută că va elucida acest caz, ce încă are multe întrebări fără răspuns.

Astfel, deşi guvernul asigură că piratarea telefoanelor lui Pedro Sanchez şi a Margaritei Robles a fost efectuată printr-un ''atac extern'', nu precizează totuşi cine ar putea fi autorul, în timp ce presa evocă drept ipoteză o posibilă implicare a Marocului, ţară cu care Spania tocmai a soluţionat o criză diplomatică ce a durat aproape un an.

Mai multe partide se întreabă dacă nu cumva scopul anunţului guvernului despre spionarea celor doi responsabili este de a-i calma pe separatiştii catalani după ce s-a aflat că aceştia au fost urmăriţi.

Programul Pegasus este introdus de la distanţă în smartphone-uri şi accesează datele acestuia şi convorbirile purtate. Conform unei investigaţii publicate anul trecut de 17 mass-media internaţionale, printre care Washington Post, Wall Street Journal, CNN, Le Monde, France 24, AFP, The Guardian, Die Zeit şi cotidianul spaniol El Pais, numeroase guverne au folosit acest program în acţiuni de spionaj, inclusiv împotriva unor politicieni, jurnalişti sau activişti.

Departamentul american al Comerţului a anunţat după apariţia acelei investigaţii că a introdus NSO Group pe lista sa de companii interzise pentru că reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională a SUA, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept ''complet inacceptabil'' să fie folosit un astfel de program. Printre guvernele europene, cel ungar şi cel polonez au fost acuzate că ar fi folosit acest program pentru a spiona opozanţi. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Gabriela Badea)