Bulgaria are în sfârşit un guvern care acordă atenţie schimbărilor climatice, şi nu doar pentru că un viceprim-ministru a fost pus în mod special la conducerea acestui sector, ci pentru că toate acţiunile sale, în orice domeniu, sunt astfel concepute. Această ţară este angajată şi într-un dialog tot mai apropiat cu partenerii săi din Uniunea Europeană, a declarat viceprim-ministrul şi ministrul Mediului şi al Apei, Borislav Sandov. El a făcut aceste declaraţii la conferinţa desfăşurată marţi sub titlul "Green Agenda: Net Zero Drive to Sustainable Future".

Schimbările climatice, pierderea de biodiversitate şi poluarea cu deşeuri sunt cele trei aspecte asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru a reduce emisiile nete, a subliniat Sandov, adăugând că Bulgaria are încă o economie cu o mare intensitate a carbonului.

Ministerul a jucat un rol esenţial în instalarea a 10.000 de noi staţii de încărcare pentru a intensifica electromobilitatea, precum şi în plantarea a 100 de milioane de copaci. Sandov a reamintit că Bulgaria va solicita să găzduiască Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice COP 29 în 2024.

Bulgaria are un drum lung de parcurs pentru a ajunge la o economie circulară, a declarat fondatorul platformei civile MOVE.BG Sasha Bezuhanova, adresându-se forumului. Doar 2,8% din materialele folosite (în producţie) sunt reutilizate, a adăugat ea, evidenţiind că tranziţia verde a fost afectată de criza covid şi de războiul din Ucraina.

Cvetan Kyulanov, şeful în exerciţiu al Reprezentanţei CE în Bulgaria, a exprimat o opinie diametral opusă. Aceste crize vor accelera tranziţia, pentru că aceasta este filosofia pe care Comisia a decis să o urmeze, care va face din Europa un loc mai bun pentru a trăi, a spus el. Planurile de redresare şi rezilienţă reprezintă cea mai directă abordare în această direcţie. Cel bulgăresc, în particular, are nişte obiective verzi ambiţioase, a subliniat Kyulanov. Sperăm că, din momentul în care va fi aprobat, ţara va începe să lucreze activ la implementarea sa.

Refacerea ecosistemelor şi a pădurilor se numără printre deciziile privind reducerea impactului schimbărilor climatice, a declarat în schimb directorul WWF European Policy Office, Ester Asin Martinez. Refacerea naturii susţine dezvoltarea economiei locale, a ocupării forţei de muncă, creează un mediu sănătos şi va reduce incendiile de vegetaţie şi seceta.

Statele europene înregistrează deja beneficiile programului NATURA 2000. Cu o sumă între 200 şi 300 de miliarde de euro pusă la dispoziţie anual în acest scop, aproximativ 4 milioane de locuri de muncă sunt direct dependente de menţinerea ecosistemelor sănătoase, a adăugat Martinez.

La rândul său, ministrul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat că ţara sa dispune de un program de încurajare a achiziţionării de automobile electrice, precum şi un număr în creştere de staţii de încărcare. Un altul este concentrat asupra instalaţiilor fotovoltaice, de care este de aşteptat să beneficieze 50.000 de gospodării, a adăugat el.

România are ambiţia de a-şi creşte diversificarea energetică, a susţinut Tanczos, în contextul în care o mare parte din electricitatea sa provine de la hidrocentrale. Ea investeşte, de asemenea, în decarbonizare prin introducerea de tehnologii verzi.

Ministrul Mediului din România a felicitat Bulgaria pentru că a solicitat să găzduiască Conferinţa COP 24 din 2024.

Conferinţa este organizată de coaliţia Green Restart (MOVE.BG, WWF-Bulgaria, Greenpeace-Bulgaria şi Institutul pentru Economie Circulară) în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în Bulgaria.

Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)