Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei nu vor fi atât de eficiente cum au fost ele concepute în cazul în care China ajută Moscova, a declarat joi şefa guvernului finlandez Sanna Marin, înaintea Consiliului European de la Bruxelles, relatează Reuters.

''Cred că este foarte bine că vom avea o discuţie astăzi despre China, va fi un summit UE-China (pe 1 aprilie) şi această chestiune va fi un subiect esenţial. În cazul în care China ajută Rusia, atunci sancţiunile nu vor funcţiona aşa cum vrem, aşa că evident China este un actor major şi trebuie să ne asigurăm că Beijingul este pe partea corectă a istoriei'', a spus Marin.

În opinia şefei guvernului eston Kaja Kallas, UE trebuie să impună cele mai solide sancţiuni posibile împotriva Rusiei, în pofida durerii imediate pe care ele le-ar cauza blocului comunitar.

''Ar trebui să folosim deja totul acum, vreau să spun că trebuie să adoptăm cele mai dure sancţiuni posibile ... am putea suferi acum şi i-am pune capăt imediat astfel încât el să nu mai poată cauza alte pagube'', a spus Kallas la sosirea la summitul UE, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin.

La rândul său, premierul belgian Alexander De Croo a afirmat că ţările UE nu trebuie să ia în calcul sancţiuni contra Rusiei care le slăbesc economiile fără a fi necesar. ''Sancţiunile ar trebui întotdeauna să aibă un efect mult mai mare asupra părţii ruse decât asupra noastră'', a explicat el.

Omologul său irlandez Micheal Martin s-a declarat deschis faţă de impunerea unor sancţiuni suplimentare contra Moscovei, dar a precizat că trebuie să fie întâi puse în vigoare măsurile deja convenite pentru pedepsirea Rusiei. ''Suntem foarte deschişi faţă de mai multe sancţiuni, dar vrem să fim siguri că sancţiunile actuale sunt implementate'', a declarat Martin la sosirea la Consiliul European.

Potrivit preşedintelui lituanian Gitanas Nauseda, ţările UE trebuie să-şi înăsprească regimul de sancţiuni contra Rusiei şi să se pregătească să renunţe la dependenţa de combustibilii fosili ruseşti.

În cele două zile ale summitului UE, liderii statelor membre vor discuta despre agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, securitate şi apărare, energie, aspecte economice, pandemia de COVID-19 şi relaţii externe.

Participanţii vor evalua cele mai recente evoluţii de pe teren, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia umanitară şi refugiaţii. UE îşi menţine angajamentul faţă de Ucraina şi poporul acesteia şi acţionează pentru a oferi sprijin politic, financiar, material şi umanitar coordonat, precum şi sprijin pentru reconstrucţia unei Ucraine democratice.

De asemenea, liderii statelor membre vor aborda chestiuni legate de securitate şi apărare, pe baza Declaraţiei de la Versailles şi ţinând seama de noua situaţie a securităţii în Europa. În acest context, liderii UE vor discuta despre modul în care blocul comunitar ar putea să acţioneze mai rapid şi mai decisiv atunci când se confruntă cu crize, apărându-şi în acelaşi timp interesele şi protejând cetăţenii. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)