UE trebuie să primească refugiaţii ucraineni, dar povara trebuie preluată de toate ţările membre, susţin eurodeputaţii

Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Uniunea Europeană trebuie să preia şi să ajute refugiaţii ucraineni care fug de războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin, dar povara nu trebuie să cadă doar pe umerii ţărilor membre Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, care sunt vecine cu Ucraina, au susţinut marţi majoritatea eurodeputaţilor, în dezbaterea ''Deteriorarea situaţiei refugiaţilor ca o consecinţă a agresiunii ruse împotriva Ucrainei''.
În intervenţia sa, Jeroen Lenaers (grupul PPE) a spus că activarea directivei europene privind protecţia temporară este un prim pas necesar, dar el este insuficient. În opinia sa, va fi nevoie de o manieră structurată de acordare a ajutorului european pentru refugiaţi. Colegul său de grup politic Andrius Kubilis a subliniat că ''este nevoie de un embargou total asupra economiei ruse'', întrucât obligaţia UE este de a ''opri acest război''.
''Trebuie ca UE să devin vizibilă, trebuie ca cetăţenii să vadă că UE îi ajută. Războiul are multe implicaţii, dar în primul rând trebuie să ne gândim la oameni, să vorbim despre refugiaţi, să găsim soluţii, pentru că este vorba despre femei şi copii care aşteaptă ore în şir în condiţii groaznice pentru a părăsi Ucraina'', a spus eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE).
El a adăugat că este nevoie de sprijin imediat pentru refugiaţi. ''Trebuie să înţelegem că acest este începutul şi nu sfârşitul şi că avem nevoie de infrastructură bună pentru a ajuta chiar şi luni de zile dacă va fi nevoie'', a spus Mureşan. În opinia sa, o prioritate va trebui să fie asigurarea şcolarizării pentru copii ucraineni refugiaţi, el insistând că este nevoie ca UE să se asigure că cetăţenii ucraineni primesc protecţia necesară în statele membre.
Pietro Bartolo (grupul S&D) a afirmat că UE ''nu era pregătită pentru un conflict la frontierele sale şi să primească un număr atât de mare de refugiaţi, dar cel puţin UE a dat dovadă de solidaritate şi unitate'', făcând un apel la combaterea oricărei discriminări a refugiaţilor care fug din Ucraina.
Eurodeputatul român Dan Nica (grupul S&D) a atras atenţia asupra situaţiei grave a refugiaţilor, în particular la frontiera dintre Ucraina şi România. ''O femeie a murit pentru că, după trei zile de stat în frig, a trebuit să aştepte încă o zi la frontieră. Iată încă o dovadă a nedreptăţii făcute României prin faptul că nu este în Schengen, iar cineva ar trebui să poarte o responsabilitate pentru asta, chiar şi morală'', a spus el.
Sophia In'T Veld (grupul Renew) a felicitat Polonia, România, Slovacia şi Ungaria pentru modul în care au gestionat până acum venirea valului masiv de ucraineni care fug de război. ''Oamenii şi autorităţile din aceste ţări fac o treabă incredibilă'', a spus eurodeputata olandeză. Ea a cerut ca Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex) şi Agenţia europeană pentru azil să fie implicate în operaţiunile de la frontiere privind refugiaţii ucraineni şi a făcut un apel către Parlament şi Consiliul UE pentru a conveni o foaie de parcurs referitoare la o nouă politică privind azilul.
Eurodeputata spaniolă Dina Riba I Giner (grupul Verzilor) a susţinut că este nevoie de o politică de azil europeană care să pună accentul în primul rând pe solidaritate.
''Activarea mecanismului de protecţie temporară nu trebuie să ne facă să deschidem uşa traficanţilor de persoane şi infractorilor'', a afirmat Annalisa Tardino, membră a grupului Identitate şi Democraţie. Potrivit acesteia, criza refugiaţilor ucraineni arată în mod clar că actuala politică a UE privind migraţia şi azilul este total ineficientă.
Din partea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Witold Waszczykowski a opinat că cea mai controversată chestiune este asistenţa umanitară care trebuie să ajungă în Ucraina. ''Trebuie să depunem toate eforturile pentru a aduce ajutoarele umanitare în Polonia, dar să evităm situaţia prin care să creăm nişte tabere unde să stea refugiaţii, vezi experienţele Turcia şi Liban'', a atenţionat el.
Potrivit lui Nikolaj Villumsen, reprezentant al grupului Stângii, milioane de ucraineni fug de războiul pornit de Vladimir Putin şi UE trebuie să se asigure că toţi primesc ajutor. ''Nu este o sarcină pe care o putem delega doar ţărilor membre vecine cu Ucraina; povara trebuie să fie împărţită'' între toate statele membre, a afirmat Villumsen.
Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a cerut o deschidere a coridorului umanitar pentru ca oamenii să poată pleca din calea războiului.
''Am fost recent la frontiera dintre România şi Ucraina, la vama Siret. Am vorbit cu un voluntar român, l-am întrebat 'De ce eşti aici?'. Mi-a răspuns: 'Pentru că suntem toţi fiinţe omeneşti'. De acest fel de solidaritate şi unitate este nevoie în continuare'', a afirmat ea.
Reprezentanta executivului UE a ţinut să remarce că directiva privind protecţia temporară nu a fost utilizată deloc în 20 ani, iar activarea ei acum este un moment unic şi istoric. ''Trebuie să recunoaştem magnitudinea provocării şi să facem ceea ce este corect.
Este clar că oricui fuge de război trebuie să i se permită accesul în UE. Statele membre fac tot posibilul pentru a-i primi. În 12 zile Uniunea Europeană a primit 2 milioane refugiaţi, număr egal cu cât a primit în 2015 şi 2016 împreună'', a subliniat comisarul european.
În opinia sa, o atenţie specială va trebui acordată copiilor ucraineni refugiaţi din calea războiului, întrucât ei trebuie să-şi poată continua studiile.
''Aceasta nu se va termina în curând. (Preşedintele rus Vladimir) Putin duce un război fără remuşcări, reţinere sau milă'', a insistat comisarul european pentru afaceri interne.
În baza activării directivei privind protecţia temporară, cetăţenii ucraineni şi persoanele rezidente în Ucraina, precum şi membrii familiilor lor, strămutaţi din cauza conflictului vor fi eligibili pentru protecţie în Uniunea Europeană. Cetăţenii non-ucraineni şi apatrizii rezidenţi legali în Ucraina care nu pot reveni în ţara sau în regiunea de origine, precum solicitanţii de azil sau beneficiarii de protecţie internaţională şi membrii familiilor lor vor primi de asemenea protecţie în Uniunea Europeană.
Celelalte persoane care se află în Ucraina pentru scurtă şedere şi care pot reveni în siguranţă în ţările de origine nu sunt vizate de această protecţie temporară în UE. Totuşi, lor trebuie să li se permită acces în UE pentru tranzit către ţările lor de origine. Protecţia va fi valabilă timp de un an, dar poate fi prelungită cu doi ani în funcţie de o decizie din partea statelor UE.
Directiva privind protecţia temporară a fost concepută în mod special pentru a acorda protecţie imediată persoanelor în nevoie şi elaborată după destrămarea fostei Iugoslavii, dar nu a fost utilizată niciodată până acum.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, marţi a fost atins pragul de două milioane de persoane care au fugit de războiul din Ucraina începând din 24 februarie. AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SUA își vor reduce efectivele ambasadei din Irak din motive de securitate
Statele Unite își vor reduce efectivele ambasadei lor în Irak din motive de securitate, au declarat miercuri oficiali, în contextul în care Iranul a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu în cazul unui conflict, relatează AFP. 'Pe baza ultimei noastre analize, am decis să reducem amprenta misiunii no
VIDEO/SUA: Trump 'nu va permite niciodată ca legea străzii să prevaleze'( Casa Albă)
Casa Alba a apărat miercuri răspunsul președintelui Donald Trump la protestele din Los Angeles și a afirmat că președintele, care a desfășurat mii de soldați în California, 'nu va permite niciodată ca legea străzii să prevaleze în America', relatează AFP. 'Cea mai fundamentală datorie a statului este să susțină statul d
Comisia Europeană consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron
Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE. ''Am luat act de anunțul președintelui fran
Uniunea Europeană și Regatul Unit au semnat un acord post-Brexit de liberă circulație între Spania și Gibraltar
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) au semnat miercuri un acord privind libera circulație de persoane și bunuri între enclava britanică Gibraltar și Spania, o problemă ce rămânea în suspensie după Brexit, informează AFP. Acest acord, care mai trebuie ratificat, este menit să suprime ''toate barierele fizice, verifi
Parlamentul danez aprobă un acord cu SUA ce va permite amplasarea de baze militare americane în Danemarca
Parlamentul danez a aprobat miercuri un nou acord de apărare care va permite Statelor Unite să mențină baze militare în Danemarca și să stocheze acolo echipamente militare, relatează agenția EFE. Acordul, semnat în decembrie 2023 cu precedenta administrație americană a președintelui democrat Joe Biden, a fost votat cu sprijinul pri
Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est/ Zelenski: Securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre este indivizibilă
Odesa - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre este indivizibilă, a declarat, miercuri, la Summitul de la Odesa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a arătat că Ucraina nu luptă cu Rusia doar pentru a se apăra pe sine, ci pentru a apăra întregul c
Maia Sandu, la Odesa: Istoria ne arată că atunci când agresorii nu sunt opriți costul păcii e insuportabil
Odesa - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Istoria ne-a arătat că, atunci când agresorii nu sunt opriți din timp, costul păcii devine insuportabil, a declarat, miercuri, la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, desfășurat la Odesa, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Liderul de la Chișinău a subliniat că,
Polonia: Guvernul Tusk obține votul de încredere din partea parlamentului
Guvernul proeuropean polonez a obținut miercuri încrederea din partea parlamentului, după ce premierul Donald Tusk solicitase un vot al legislativului în urma victoriei naționalistului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din 1 iunie, informează AFP, Reuters și DPA. Executivul de la Varșovia a obținut 243 de voturi, &ici
Donald Trump salută semnarea unui acord comercial cu China
Președintele american Donald Trump a salutat miercuri acordul de principiu convenit marți noaptea, la Londra, de SUA și China, și care ar urma să permită furnizarea de minereuri rare Statelor Unite, el lăudând relația ''excelentă'' care există între cele două țări, transmite AFP. ''S-a ajuns la un acord cu C
Coreea de Nord a refuzat să accepte o scrisoare trimisă de Donald Trump lui Kim Jong Un (presă)
Coreea de Nord a refuzat să accepte o scrisoare trimisă de președintele american Donald Trump lui Kim Jong Un, conducătorul de la Phenian, afirmă miercuri site-ul de presă NK News, preluat de Kyodo. NK News
Un grup de politicieni social-democrați germani critică reînarmarea Europei și cer dialog cu Rusia
Un grup de politicieni din Partidul Social-Democrat (SPD) german, formațiune membră a coaliției de guvernare conduse de cancelarul de centru-dreapta Friedrich Merz, au criticat într-un manifest strategia de confruntare militară cu Rusia și creșterea cheltuielilor pentru înarmare, poziție care deviază de la linia oficială a partidului cu puțin timp î
O jurnalistă din Estonia a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru trădare
Un tribunal din Estonia a condamnat-o la șase ani de închisoare pentru trădare pe jurnalista Svetlana Burceva, care lucrase pentru mass media de stat ruse; sentința nu este definitivă, informează AFP. Un comunicat al instanței arată că Burceva a fost implicată alături de Roman Romacev, un ofițer în rezervă al serviciului de informa
#Ucraina: Rusia anunță că joi va avea loc un schimb de prizonieri de război ''grav răniți''
Rusia și Ucraina vor efectua joi un schimb de prizonieri de război ''grav răniți'', a indicat miercuri Moscova, nouă etapă a unui acord încheiat în timpul negocierilor desfășurate recent la Istanbul între cele două părți beligerante, transmite France Presse. ''Mâine vom începe 'schimbur
Rusia transmite Germaniei că o va considera implicată în conflict dacă furnizează rachete Taurus către #Ucraina
Președintele camerei inferioare a parlamentului rus (Duma de Stat), Viaceslav Volodin, i-a transmis omoloagei sale germane, președinta Bundestagului, Julia Klockner, o scrisoare în care avertizează că o eventuală livrare de rachete germane Taurus către armata ucraineană ar presupune, din punctul de vedere al Rusiei, o implicare directă a Germaniei în conf
Belgia: Un polițist a fost inculpat după moartea unui copil urmărit și lovit de o mașină de poliție
Un polițist belgian a fost inculpat și plasat sub control judiciar cu brățară electronică în ancheta privind moartea unui copil de 11 ani, aflat pe o trotinetă electrică și lovit de o mașină de poliție care îl urmărea, pe 2 iunie, într-un district din Bruxelles, a anunțat miercuri procurorul general al capitalei belgiene, Julien Moinil, transmite AF