Marea majoritate a statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021 lansat marţi de Transparency International (TI), care semnalează, în paralel, o intensificare a abuzurilor împotriva drepturilor omului şi un declin al democraţiei, potrivit unui comunicat de presă al acestei organizaţii.

IPC reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".

Potrivit TI, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani.

Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.

Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte.

Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.

Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) şi Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.

Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. Siria este de asemenea clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile.

Pe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23) au atins minime istorice în acest an.

În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC - inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (73), Canada (74) şi Statele Unite ale Americii (67). Pentru prima dată, SUA nu mai face parte din top 25 al IPC.

În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).

Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul îi ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia.

"Drepturile omului nu sunt doar 'un principiu pe care este bine să îl ai' în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare", a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International.

Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.

Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, TI face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea.

"În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare", a declarat Daniel Eriksson, CEO al Transparency International.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)