Guvernul de coaliţie din Germania, condus de cancelarul Olaf Scholz, şi-a exprimat sâmbătă obiecţiile faţă de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare şi o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, transmite Reuters.

Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene.

''Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor'', au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor.

În scrisoarea adresată Bruxellesului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, investiţiile în centrale nucleare ar urma să fie considerate ''verzi'' dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive. Obiectivul este de a orienta astfel investiţiile private către activităţile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Propunerea executivului UE prevede că producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde dacă are caracter de tranziţie către energia curată, gazele naturale generând emisii cu 50% mai mici faţă de cărbune.

Includerea sectorului nuclear în activităţile ce vor putea beneficia de finanţare este contestată de unele state membre ale UE, printre care Germania şi Austria, care sunt de părere că pe termen lung riscurile radioactivităţii sunt mai mari decât lipsa emisiilor de CO2 pe termen scurt.

Iniţiativa este în schimb susţinută de Franţa şi de numeroase state central şi est-europene, care atrag atenţia că energiile regenerabile (eoliană, solară) au o producţie intermitentă şi nu vor putea satisface singure nevoile de electricitate.

După publicarea variantei finale a Comisiei Europene, care trebuie să aibă loc până la 31 ianuarie, Parlamentul European va trebui să se pronunţe, în termen de patru luni, având posibilitatea de a o respinge prin vot cu majoritate simplă. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Adrian Dădârlat)