Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă Josep Borrell a estimat miercuri că Rusia urmăreşte prin ''provocarea'' pe care a lansat-o asupra securităţii europene să creeze diviziuni între Statele Unite şi o Uniune Europeană care să fie irelevantă, precum şi reconstituirea blocului geopolitic sovietic, consemnează agenţia EFE.

''Reconstituirea blocului geopolitic sovietic în Europa şi încercarea unei decuplări între Statele Unite şi Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei'', a scris Borrell într-un articol publicat pe blogul său, într-o săptămână dominată de reuniuni între Rusia, de o parte, şi SUA şi NATO de cealaltă, pentru abordarea propunerilor Moscovei privind arhitectura de securitate europeană şi a situaţiei create de comasarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Moscova privilegiază dialogul direct cu Washingtonul, ceea ce nemulţumeşte Bruxellesul. Rusia doreşte ''să prezinte UE drept irelevantă şi să forţeze o decuplare strategică'' între cei doi parteneri transatlantici, remarcă reprezentantul UE pentru politică externă.

Borrell mai notează că propunerile înaintate de Rusia către SUA şi NATO pentru îndepărtarea acestei alianţe de la frontierele ruse ''contravin principiilor arhitecturii de securitate europene'' şi sunt însoţite de ''ameninţarea deschisă din partea Rusiei cu lansarea de acţiuni militare dacă nu sunt îndeplinite aceste exigenţe''.

''Ambiţia autorităţilor ruse este să sfideze ordinea politică şi de securitate născută după Războiul Rece'', să se retragă din actul fundamental Rusia-NATO, care a însoţit extinderea NATO către Europa Centrală şi de Est, precum şi din Carta de la Paris, document care a stabilit în 1990 principiile securităţii europene, mai scrie Borrell în articol. În interpretarea sa, Moscova repune în discuţie principii pe care le-ar fi acceptat anterior, precum acela că fiecare ţară poate alege liber organizaţiile şi tratatele la care să fie parte, astfel că ''prin sfidarea acestui principiu fundamental Moscova acţionează acum ca o putere revizionistă''.

''Trebuie să ajungem la o poziţie unită a UE şi trebuie să ne fundamentăm rolul, sprijinindu-l cu linii de acţiune concrete'', a indicat reprezentantul pentru politică externă al UE, făcând referire la reuniunea informală a miniştrilor europeni ai apărării şi de externe care se desfăşoară la Brest (Franţa) de miercuri seară până vineri.

În primul rând, detaliază Borrell, este nevoie să se ''revină la principiile generale ale arhitecturii de securitate'' aşa cum derivă ele din Actul de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul de la Viena al OSCE asupra măsurilor de sporire a încrederii.

În al doilea rând, reprezentantul UE pentru politică externă menţionează că a cerut stabilirea unui ''mecanism de gestionare a crizelor mai eficient cu Rusia şi, în al treilea rând, crearea de mecanisme permanente şi operative de prevenire a conflictelor şi măsuri de sporire a încrederii pentru prevenirea unor interpretări greşite asupra conduitei oricăreia dintre părţi, mai ales în ce priveşte manevrele militare.

În orice caz, reafirmă Borrell, UE a transmis clar că ''orice mişcare suplimentară împotriva Ucrainei va avea costuri reale şi consecinţe masive''. ''În plus faţă de adoptarea unui ansamblu coordonat de sancţiuni, trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru accelerarea căilor de acţiune. Nu suntem o alianţă militară, dar dispunem de forme şi modalităţi de a promova interesele noastre de securitate şi pe cele ale partenerilor'' UE, a mai indicat el. Aceasta include, enumeră Borrell, măsuri de contracarare mai puternică a dezinformării şi ameninţărilor cibernetice venite dinspre Rusia, consolidarea ''rezilienţei'' şi a securităţii energetice prin dezvoltarea mai rapidă a energiilor regenerabile sau sporirea diversificării rutelor şi surselor de import, precum şi intensificarea sprijinului pentru Ucraina.

Propunerile privind arhitectura de securitate europeană pe care Moscova le-a transmis Washingtonului cuprind, în principal, excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat NATO că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)