Liderii partidelor europene naţionaliste şi de extremă dreapta au discutat sâmbătă la Varşovia despre posibilitatea unor voturi comune în Parlamentul European, dar nu au reuşit să încheie o alianţă formală, scrie AFP.

Premierul ungar Viktor Orban, lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului conservator polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) se numără printre liderii celor 15 partide europene conservatoare şi de extremă dreapta care au luat parte la această reuniune în capitala Poloniei.

Într-o declaraţie comună transmisă la final, participanţii şi-au afirmat opoziţia lor faţă de ''o Europă guvernată de o elită autoproclamată'', subliniind că ''numai instituţiile suverane ale statelor au o deplină legitimitate democratică''.

''Fie (...) împreună vom pune capăt uzurpării care concentrează puterea în mâinile elitelor europene (...), fie ne vom confrunta cu extinderea competenţelor (instituţiilor europene) şi contractarea a ceea ce este una dintre cele mai bune invenţii ale umanităţii, adică statele suverane'', a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Participanţii au mai discutat despre ''o cooperare mai strânsă în Parlamentul European'', care să includă ''organizarea de reuniuni comune şi alinierea voturilor asupra chestiunilor comune, precum protejarea suveranităţii statelor membre şi poziţia asupra imigraţiei ilegale''.

Formaţiunea PiS a transmis anterior că partidele reunite la Varşovia doresc să discute despre modalităţile în care pot contracara ''încălcările repetate ale tratatelor'' UE de către Comisia Europeană şi alte instituţii europene, cum ar fi de pildă crearea mecanismului care va permite suspendarea fondurilor europene pentru acele ţări despre care Comisia Europeană consideră că încalcă ''statul de drept'', Ungaria şi Polonia fiind ameninţate în prezent cu aplicarea acestui mecanism.

Aceste două ţări conduse de guverne conservatoare sunt acuzate de Bruxelles că încalcă ''valorile europene'' prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, reformele în justiţie sau, mai recent, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional. Cele două ţări sunt vizate din aceste motive de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care în plus refuză să le aprobe planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR).

Partidele participante la reuniunea de sâmbătă sunt în prezent scindate în două grupuri politice în Parlamentul European, însă speră că vor reuşi într-un anumit orizont de timp să se reunească într-un singur grup şi au stabilit să organizeze periodic reuniuni cum a fost cea de la Varşovia. Un eurodeputat al PiS, Tomasz Poreba, prezent la această reuniune, a declarat că crearea unui grup comun al partidelor europene conservatoare şi de extremă dreapta nu s-a aflat pe agenda acesteia şi nici nu este ''în prezent la ordinea zilei''.

Dar o nouă forţă de acest fel în Parlamentul European este ''cu atât mai necesară, dat fiind că suntem confruntaţi cu o coaliţie germană care face din obiectivul federalist o prioritate, şi care de asemenea va contribui cu certitudine la agravarea presiunii migratorii asupra ţărilor noastre'', a declarat Marine Le Pen, cu referire la noua coaliţie ce va prelua conducerea guvernului german.

Noua linie politică a Germaniei va fi în conflict ''nu doar cu politica guvernului ungar, ci şi cu opţiunile societăţilor central-europene, în privinţa a tot ceea ce ele cred despre valori, familie, integrare (europeană) şi migraţie'', a declarat săptămâna trecută şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas.

Programul de guvernare al noului executiv german este ''extrem de departe de ceea ce noi, în partea centrală a Europei, credem despre lume şi societăţi'', a rezumat el.

Noul guvern german ''doreşte în mod clar crearea unor State Unite ale Europei, dar măcar o face în mod deschis, nu prin extinderi pe ascuns ale puterilor instituţiilor europene şi prin slăbirea celor ale statelor membre'' în UE, a mai remarcat şeful de cabinet al premierului ungar după consultarea programului de guvernare al viitoarei coaliţii guvernamentale de la Berlin, formată din trei partide progresiste, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP).

Această coaliţie va încerca să obţină în UE schimbări ce pot fi implementate doar prin revizuirea tratatelor, iar Ungaria ''nu este singura ţară'' care se va opune acestor schimbări, a anticipat oficialul ungar.

Tot sâmbătă, Partidul Social-Democrat german (SPD) a validat acordul de guvernare al coaliţiei care preia conducerea Germaniei după cei 16 ani de guvernare sub Angela Merkel, acord denumit: ''Să îndrăznim mai mult progres. Alianţă pentru libertate, justiţie şi durabilitate''.

Printre ideile principale ale documentului ce va ghida Berlinul în anii următori regăsim susţinerea aprofundării integrării europene şi sprijinul pentru o ''Europă suverană'', aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ''statul de drept'', relaxarea regulilor privind naturalizarea migranţilor, precum şi accentul pe măsurile de meniu pentru combaterea schimbărilor climatice.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)