Balcanii vor reprezenta probabil "următoarea mare oportunitate" pentru Uniunea Europeană, această regiune putând deveni următorul motor economic al blocului, a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban, în cadrul conferinţei preşedinţilor de parlamente din Grupul de la Visegrad (V4) şi Europa de sud-est, relatează MTI.

Ţările din V4 şi din Balcani ar putea deveni împreună cea mai importantă zonă economică a întregului continent european, a subliniat Orban.

"Dacă ţările balcanice vor avea această şansă, aşa cum au avut-o ţările din V4, în câţiva ani vor prinde viteză, îşi vor întări economiile şi creşterea reală, iar progresul economic al UE va veni din Balcani", a anticipat Orban.

Aderarea la UE a statelor balcanice este cu atât mai mult în interesul UE şi nu atât al Balcanilor nu doar din punct de vedere al securităţii, ci şi în materie de interese economice, a insistat premierul ungar.

Potrivit acestuia, dacă predecesorii actualilor lideri occidentali nu ar fi decis extinderea Uniunii, aceasta ar fi fost mult mai slabă astăzi, întrucât Europa centrală reprezintă în acest moment o sursă de creştere suplimentară şi de performanţă. Mai mult, dacă ţările central-europene nu ar fi fost astăzi membre ale UE, nivelul de trai al Occidentului ar fi fost mult mai scăzut azi, a afirmat Orban, explicând că volumul schimburilor comerciale dintre ţările din V4 şi Germania este dublu faţă de cele dintre Franţa şi Germania şi de trei ori faţă de cele dintre Italia şi Germania.

"Nu ar fi o exagerare să spunem că economia Germaniei s-ar prăbuşi fără Europa centrală", a conchis el.

Viktor Orban a mai notat pe de altă parte că ţările din Balcani nu trebuie transformate într-o zonă-tampon, ci integrate în bloc, iar integrarea reală a Balcanilor necesită decizii politice şi strategice pe care nu le iau comisarii pentru integrare sau Comisia Europeană în general, ci Consiliul European, alcătuit din premierii şi preşedinţii ţărilor UE.

"Cât timp aceştia nu decid integrarea Balcanilor, vom continua să luăm parte la un continuu proces de extindere în care ne pierdem în detalii, concentrându-ne pe chestiuni procedurale în loc de probleme strategice, practic doar tergiversare", a spus Orban.

Acesta a remarcat totodată că în momentul de faţă şefii de stat şi de guvern din Europa occidentală nu au voinţa politică de a continua extinderea, ceea ce, a adăugat el, este o "greşeală serioasă".

În schimb, a spus el, ţările din V4 (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia) văd Balcanii atât ca obiectiv economic, cât şi ca oportunitate strategică, contribuind la securitatea acestora şi la dezvoltarea regiunii europene cu cea mai dinamică evoluţie". "Vrem să apară căi ferate, poduri, şosele, vrem reţelele energetice conectate şi vrem să vedem că ţările din Balcani nu doar că primesc investiţii străine, ci şi realizează produse competitive şi vin la noi ca investitori", a subliniat premierul ungar.

Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a menţionat că în ultimii 30 de ani din regiunea dintre Marea Baltică şi Balcani au plecat către Europa occidentală 25 de milioane de lucrători şi alte 20 de milioane vor urma probabil până în 2050. "Astfel, regiunea noastră finanţează bunăstarea Europei occidentale cu până la 1000 de miliarde de euro", a estimat el.

"De aceea, toate ţările din regiune au dreptul să aibă încredere în sine dacă sunt şantajate de Bruxelles, aşa cum este cazul atunci când vine vorba de ceea ce UE numeşte fonduri de susţinere sau de recuperare post-pandemie datorate Poloniei şi Ungariei", a notat politicianul ungar.

La rândul său, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a asigurat în cadrul conferinţei că ţările din Balcanii de vest au locul lor în UE şi "nimeni nu mai trebuie convins că aderarea Balcanilor de vest constituie o realitate socială, economică, geografică şi istorică şi o necesitate politică". În acelaşi timp, această recunoaştere trebuie urmată de acţiuni, dar Comisia Europeană în componenţa ei actuală susţine extinderea UE astfel încât să îmbrăţişeze Balcanii şi acestei regiuni să i se ofere o integrare reală, a spus comisarul european.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)