Peste 60 de milioane de cetăţeni germani vor vota duminică pentru alegerea celui de-al 20-lea Bundestag german, parlamentul federal unicameral, informează DPA, care prezintă cele mai importante date şi cifre cheie despre acest scrutin.

CANDIDAŢII
În mod tradiţional, candidaţii din două grupuri politice au marcat istoria Republicii Federale Germania în ceea ce priveşte postul de cancelar: Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), de centru-dreapta; şi Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga. Doar de două ori alegătorii au avut o a treia opţiune din care să aleagă: în 2002, când Partidul Liber Democrat (FDP, liberal) l-a propus pe Guido Westerwelle ca al treilea candidat oficial la funcţia de cancelar, şi în 2021, când Verzii au propus-o pe Annalena Baerbock ca următorul candidat la funcţia de cancelar.

PARTIDELE
În prezent, locurile din Bundestag-ul german sunt deţinute de şapte partide. CDU şi CSU sunt partide separate - CSU este activă doar în Bavaria, în timp ce CDU acoperă restul ţării - dar lucrează împreună în cadrul grupului parlamentar "Uniunea". În total, 47 de partide sunt înregistrate la aceste alegeri, inclusiv grupări precum ''Partidul pentru schimbare, vegetarieni şi vegani'' sau 'The urbans. O petrecere hip-hop''. Cele mai multe nu ating pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.

Foto: (c) CLEMENS BILAN / EPA

ALEŞII
În prezent, legea electorală prevede doar un total de 598 de locuri în parlament. Cu toate acestea, din cauza distribuţiei complicate a mandatelor după alegeri, acest număr este de obicei depăşit. Cu un total de 709 deputaţi, Bundestagul este în prezent cel mai mare din istoria Republicii Federale Germania. O comisie de reformă trebuie să găsească o soluţie la această problemă până la jumătatea anului 2023. Cu toate acestea, numărul de circumscripţii va rămâne neschimbat la 299 pentru alegerile din 2021.

RIVALI LOCALI
Pentru prima dată la alegerile pentru Bundestag, doi candidaţi la funcţia de cancelar - liderul Partidului Verzilor, Annalena Baerbock, şi ministrul federal de finanţe, Olaf Scholz (SPD) - concurează unul împotriva celuilalt într-o singură circumscripţie. Ambii luptă pentru un mandat direct în Potsdam pentru a intra în parlament.

Foto: (c)  Annegret Hilse / REUTERS

ELECTORATUL
Oficiul Federal de Statistică estimează că aproximativ 60,4 milioane de germani vor avea drept de vot la 26 septembrie - 31,2 milioane de femei şi 29,2 milioane de bărbaţi. Dintre aceştia, 12,8 milioane au peste 69 de ani, 10,2 milioane au vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani, iar 11,8 milioane au între 50 şi 59 de ani. Aceasta înseamnă că 57,8% din totalul alegătorilor cu drept de vot au peste 49 de ani. Cei mai mulţi alegători cu drept de vot (12,8 milioane) provin din marele land industrial Renania de Nord-Westfalia, din vestul ţării, urmat de Bavaria, în sud, cu 9,4 milioane. Aproximativ 2,8 milioane de persoane votează pentru prima dată la alegerile federale.

Foto: (c)  Hannibal Hanschke / REUTERS

PARTICIPAREA LA VOT
Germania a avut o prezenţă la vot extrem de ridicată până în anii 1980, peste 90% din electorat votând la nivel naţional şi peste 80% la alegerile de land. Dar rata a scăzut semnificativ odată cu primele alegeri în toată Germania, în 1990. La alegerile federale din 2009, doar 70,9% dintre alegători s-au prezentat la urne. Rata a crescut la 76,2 la sută în 2017.

Foto: (c)  Arnd Wiegmann / REUTERS 

VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ
Din 2009, alegătorii pot vota prin corespondenţă de la domiciliu, fără a fi nevoiţi să justifice motivul. Proporţia votanţilor prin corespondenţă a crescut semnificativ de-a lungul deceniilor, de la mai puţin de 5 % la 28,6 % la alegerile pentru Bundestag din 2017.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)