Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a recunoscut luni că ţara sa a traversat un an dificil după alegerile prezidenţiale de la 9 august 2020, considerate de către opoziţie şi o serie de ţări occidentale că au fost fraudate pe scară largă, relatează agenţiile de presă EFE şi AFP.

Cu toate acestea, el s-a arăta implacabil faţă de criticii săi, după reprimarea amplei mişcări de contestare ce a urmat controversatului scrutin, soldat cu încarcerarea a mii de persoane sau cu exilarea multor participanţi.

În cadrul unei întâlniri anuale cu presa şi cu demnitari ai regimului, denumită "Marea discuţie", Aleksandr Lukaşenko, flancat de două drapele într-un hemiciclu poleit în aur, şi-a proclamat încă o dată victoria într-un scrutin "total transparent" în faţa unei opoziţii care pregătea o "lovitură de stat".

"Belarus se află astăzi în colimatorul lumii întregi. Cum şi de ce, ştiţi mai bine decât mine. Anul nu a fost uşor", a spus Lukaşenko, referindu-se la mişcarea de contestare reprimată, apreciind că aceasta a reprezentat o "ameninţare pentru unitatea naţională".

În lumea zilelor noastre, "aşa-numita democraţie a fost înlocuită cu un dictat digital", a spus Lukaşenko, care a vorbit dezlânat, sărind de la un subiect la altul.

"Se creează un fond emoţional negativ în societate sau, aşa cum îl numesc ei, un zgomot informaţional. Totuşi, cel mai trist este că această lume virtuală şi artificială influenţează adoptarea unor decizii politice fundamentale şi reale pe arena internaţională", a spus el în această conferinţă de presă transmisă în direct de agenţia de stat Belta.

Lukaşenko a afirmat că anul care s-a scurs după alegerile prezidenţiale a pus "unitatea naţională a Belarus" la grea încercare.

"Dar ştim că avem tot ce ne trebuie pentru a depăşi cu demnitate această perioadă din istoria noastră contemporană", a spus el.

În acelaşi timp, Lukaşenko a avertizat Occidentul împotriva unor noi sancţiuni contra ţării sale, spunând că acestea ar putea avea "efect de bumerang" şi s-ar putea întoarce chiar împotriva ţărilor care le impun.

"Politicienii occidentali, cei care nu gândesc cu capul, ar trebui să înceapă să se gândească înainte de a impune orice măsură, inclusiv sancţiuni, împotriva noastră", a spus Lukaşenko, care se prezintă drept un bastion împotriva unui conflict între Rusia şi Occident.

"Nu vom îngenunchea niciodată!", a proclamat liderul de la Minsk, denunţând sancţiunile europene şi americane.

În acelaşi timp, preşedintele belarus a dezminţit orice implicare a ţării sale în moartea suspectă a lui Vitali Şişov, un disident care trăia în exil, liderul unei organizaţii neguvernamentale cu sediul în Ucraina, găsit săptămâna trecută spânzurat într-un parc din Kiev, şi a cărui organizaţie acuză regimul lui Aleksandr Lukaşenko de asasinarea sa.

"Şişov, dar cine este el pentru mine sau pentru Belarus? E un nimeni pentru noi, cine s-ar fi dus să-l spânzure ?", a spus liderul de la Minsk în conferinţa sa de presă anuală.

El a atacat-o şi pe atleta belarusă Kristina Tsimanovskaia, care a scăpat de repatrierea forţată de la Jocurile Olimpice de la Tokyo, după ce criticase responsabili din lumea sportului de la ea din ţară. "Nu ar fi făcut asta niciodată (a criticat antrenori din Belarus) singură, a fost îndrumată de prietenii ei polonezi", a spus Lukaşenko, făcând referire la faptul că Polonia i-a oferit azil atletei.

Totodată, Lukaşenko a declarat că este gata să ia în considerare amnistierea câtorva zeci de rivali politici încarceraţi, conform dpa.

Belarus marchează luni un an de la declanşarea mişcării de contestare împotriva lui Lukaşenko, a cărei reprimare cu brutalitate s-a soldat cu cel puţin şapte morţi, potrivit presei, şi mii de oameni trimişi după gratii.

Peste 600 de belaruşi au fost recunoscuţi de către Centrul pentru drepturile omului Viasna drept deţinuţi politici şi se află în prezent încarceraţi în diferite penitenciare.

În afară de aceasta, peste 4.691 de dosare penale au fost deschise împotriva participanţilor la protestele antiguvernamentale pe ansamblul ţării, conform publicaţiei Zerkalo.io.

La rândul său, Asociaţia jurnaliştilor din Belarus a comunicat luni că, în anul care s-a scurs după alegerile prezidenţiale, mai multe sute de jurnalişti au fost arestaţi în ţară şi peste 100 de site-uri web au fost blocate.

"La ora actuală, 29 de jurnalişti se află în arest, iar 50 sunt sub urmărire penală", menţionează Asociaţia într-un comunicat.

După reprimarea brutală a protestelor în Belarus, pentru a marca un an de la naşterea mişcării de contestare anti-Lukaşenko, mitinguri ale belaruşilor vor avea loc în străinătate, în special în Polonia şi în Ucraina, unde s-au refugiat mulţi disidenţi.

Diplomaţia UE a salutat, la rândul său, duminică populaţia din Belarus "care s-a ridicat cu curaj în numele respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale", potrivit AFP.

Aceasta a denunţat "represiune bine orchestrată şi campania de intimidare" a regimului, care a condus ca "mii de cetăţeni din toate categoriile sociale să moară în circumstanţe obscure, să fie arestaţi sau să fie obligaţi să părăsească ţara şi să trăiască în exil", conform agenţiei de presă franceze.

Ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, a cărui ţara a oferit adăpost Svetlanei Tihanovskaia, contracandidata lui Lukaşenko la alegerile de anul trecut, pe care opoziţia o consideră câştigătoarea scrutinului din 9 august 2020, a salutat pe Twitter "poporul din Belarus care s-a revoltat împotriva terorii".

"Se pot mândri că au devenit un exemplu de curaj pentru întreaga lume", a spus el, denunţând totodată "regimul care, în agonie, continuă să distrugă soarta" belaruşilor.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)