Parchetul argentinian a deschis o anchetă împotriva fostului preşedinte Mauricio Macri după ce mai mulţi responsabili ai actualului şi fostului guvern de la Buenos Aires l-au acuzat de contrabandă cu muniţii în Bolivia în noiembrie 2019, relatează AFP, citând surse judiciare.

Acuzaţii în acest sens au fost formulate de miniştrii actuali ai justiţiei, Martin Soria, şi securităţii, Sabina Frederic, precum şi de foştii miniştri a securităţii, Patricia Bullrich, şi apărării, Oscar Aguad.

Ministrul bolivian de externe, Rogelio Mayta, acuzase anterior guvernul de centru-dreapta al lui Macri (2015-2019) pentru că a trimis forţelor armate boliviene muniţie destinată trupelor antirevoltă, precum gaze lacrimogene pentru a reprima manifestaţiile susţinătorilor fostului preşedinte de stânga Evo Morales.

Macri a dezminţit ''categoric aceste acuzaţii'' într-o scrisoare deschisă, asigurând că guvernul său dimpotrivă a oferit azil mai multor funcţionari ai guvernului lui Evo Morales la Ambasada Argentinei din La Paz.

Activităţile de contrabandă agravată cu muniţie se pedepsesc cu închisoarea de la patru la 12 ani în Argentina.

Actualul ministru al securităţii susţine că muniţiile au fost expediate ''pe ascuns'' la bordul unui avion al forţelor aeriene argentiniene care transporta zece jandarmi în Bolivia pentru a consolida securitatea ambasadei.

''Muniţiile destinate ambasadei au ajuns în mâinile forţelor aeriene boliviene şi într-un depozit al poliţiei'', a completat ministrul justiţiei.

În noiembrie 2019, Evo Morales a fost constrâns să demisioneze în urma unei mişcări de contestare a rezultatelor alegerilor la care obţinuse al patrulea mandat prezidenţial.

După o serie de manifestaţii în cursul cărora cel puţin 35 de persoane au fost ucise, Morales, făcut scăpat de poliţie şi armată, a demisionat şi a fugit în Mexic şi apoi în Argentina.

Conservatoarea Jeanine Ańez a depus jurământul de preşedinte interimar la două zile după demisia lui Morales.

Aceasta s-a întors în Bolivia după victoria la alegerile prezidenţiale din octombrie 2020 a lui Luis Arce.

Bolivia a acuzat, de asemenea, Ecuadorul în luna iunie că ar fi trimis muniţii ş gaze lacrimogene guvernului lui Jeanine Ańez. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Gabriela Badea)