Comisia Europeană a avertizat luni că va suspenda vizele pentru cetăţenii din Belarus dacă autorităţile de la Minsk nu îşi schimbă atitudinea faţă de Lituania, relatează EFE.

Criza între Belarus şi Lituania a fost examinată în cursul unor dezbateri în cadrul comisiilor pentru libertăţi civile şi afaceri externe ale Parlamentului European, la care a participat şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

'Ca responsabil de acordarea vizelor, sunt pregătită să iau măsuri pentru a suspenda vizele pentru Belarus', a declarat Ylva Johansson, care a recunoscut că, deşi doreşte să menţină contacte cu cetăţenii belaruşi, Bruxelles-ul nu exclude să utilizeze cartea vizelor dacă este necesar.

'Trebuie să fim pregătiţi să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Migranţii nu pot fi utilizaţi în scopuri politice', a avertizat comisarul european.

Ministrul de interne lituanian, Agne Bilotaite, prezentă la aceste dezbateri, a acuzat regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko că se foloseşte de miile de migranţi 'ca de o armă'.

Ministrul a prezentat cifre care arată că numărul sosirilor de imigranţi ilegali în ţara sa a crescut în ultimul an, de la 74 în 2020 la peste 1.700 până în prezent în 2021.

Dar nu doar numărul s-a modificat brusc, s-a schimbat şi originea celor care sosesc ilegal în Lituania: dacă până anul trecut aceştia proveneau în principal din Belarus şi Rusia, în prezent cei mai mulţi migranţi provin din Irak, Congo, Camerun, Guineea sau Siria, a indicat ministrul lituanian, subliniind că în această situaţie ţara sa are nevoie de sprijinul politic şi economic al UE.

Comisarul european a asigurat că Bruxelles-ul este pregătit să ajute Lituania să facă faţă acestei 'situaţii de urgenţă ' şi să răspundă celor mai urgente necesităţi în domeniul migraţiei.

În special, Ylva Johansson a spus că UE ar putea aloca 10 milioane de euro Lituaniei în august şi a indicat că în discuţii sunt opţiuni pentru a acoperi nevoi suplimentare.

La rândul său, directorul executiv la Frontex, Fabrice Leggeri, a declarat că agenţia pregăteşte o desfăşurare graduală în Lituania pentru a ajuta autorităţile naţionale în protejarea graniţelor.

Divergenţele dintre Belarus şi Lituania s-au amplificat anul trecut în urma represiunii violente a manifestaţiilor prodemocraţie în Belarus, represiune condamnată de UE prin instituirea de sancţiuni împotriva unor responsabili şi entităţi de la Minsk. Pentru impunerea acestor sancţiuni a pledat îndeosebi Lituania. Această ţară baltică a oferit adăpost mai multor exilaţi politici din Belarus.

Minskul, la rândul sau, exercită presiuni asupra vecinului său, favorizând sosirea migranţilor ilegali la frontiera comună, ceea ce a determinat Vilniusul să ceară ajutor UE şi să deschidă un centru de refugiaţi.

Anterior, ministrul de externe lituanian a acuzat Belarus că se foloseşte de migranţii ilegali ca de o armă politică pentru a pune presiune pe UE din cauza sancţiunilor instituite împotriva Minskului de către blocul comunitar, potrivit Reuters.

Belarus le permite migranţilor sosiţi din străinătate să treacă graniţa în ţările UE, a declarat ministrul Gabrielius Landsbergis luni la sosirea la Bruxelles pentru reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (CAE). 'Voi discuta cu omologii mei pentru ca Uniunea Europeana să aibă o strategie comună' în această problemă, a spus el, insistând că 'trebuie să fim foarte stricţi cu regimurile care folosesc acest tip de arme, în primul rând prin sancţiuni'.

Aproape 1.700 de migranţi au intrat în Lituania, stat membru al UE, în mod ilegal din Belarus anul acesta, peste 1.000 dintre ei în numai în iulie, potrivit serviciului de frontieră din Lituania. Jumătate dintre ei s-au identificat ca fiind cetăţeni irakieni. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)