Parlamentul European a adoptat programul îmbunătăţit 'Mecanismul pentru interconectarea Europei' şi a acordat noi fonduri pentru proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital pentru 2021-2027, indică un comunicat difuzat miercuri de legislativul european.

Programul îmbunătăţit 'Mecanismul pentru interconectarea Europei' (MIE), stabilit de comun acord de PE şi Consiliu în luna martie, are un buget de 30 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. El va finanţa proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital cu valoare adăugată pentru Uniunea Europeană.

MIE va garanta finalizarea la timp, până în 2030, a unor proiecte transeuropene esenţiale, precum Rail Baltica, infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi şi introducerea reţelelor 5G pe axe de transport importante.

Eurodeputaţii au reuşit să aloce 60% din fondurile MIE pentru proiecte care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, iar 15% din fondurile alocate pilonului energetic vor fi direcţionate către proiecte transfrontaliere privind energia din surse regenerabile.

MIE este structurat pe trei piloni. Aproximativ 23 de miliarde euro vor fi alocate proiectelor de transport, 5 miliarde euro proiectelor din domeniul energiei şi 2 miliarde euro proiectelor vizând sectorul digital. O sumă de 10 miliarde euro alocată proiectelor de transport transfrontaliere va proveni din Fondul de coeziune şi va sprijini ţările membre pentru a finaliza conexiunile de transport despre care s-a stabilit anterior că lipsesc. Circa 1,4 miliarde euro vor contribui la finalizarea accelerată a unor proiecte feroviare transfrontaliere majore care lipsesc. Proiectele beneficiare vor fi selectate de Comisia Europeană în condiţii concurenţiale.

În sectorul digital, MIE va susţine dezvoltarea unor proiecte de interes comun. Printre acestea se numără reţele digitale sigure şi securizate de foarte mare capacitate şi sisteme 5G, precum şi digitalizarea reţelelor de transport şi de energie.

Programul va avea ca scop şi să crească nivelul de interoperabilitate al reţelelor energetice şi să se asigure că proiectele finanţate respectă planurile privind clima şi energia de la nivel naţional şi de la nivelul Uniunii Europene.

"Mecanismul pentru interconectarea Europei va moderniza conexiunile de transport în întreaga UE. Acesta va ajuta Europa să facă faţă provocărilor legate de decarbonizare din acest sector şi va contribui în special la transformarea în realitate a sloganului 'trecerii la transportul feroviar'. Completarea legăturilor lipsă va încuraja, de asemenea, circulaţia persoanelor şi a mărfurilor", a declarat raportorul din partea Comisiei pentru transport şi turism a PE, eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu (PPE).

Raportoarea din partea Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, Henna Virkkunen (PPE), a afirmat că ''Mecanismul pentru interconectarea Europei finanţează proiecte-cheie privind conectivitatea transfrontalieră şi energia din surse regenerabile între statele membre şi va permite Europei să facă un salt către o economie digitală şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei''. ''Acest lucru este esenţial pentru a ne asigura că rămânem competitivi în viitor", a subliniat eurodeputat finlandeză.

De asemenea, eurodeputaţii au aprobat şi o serie de norme noi privind Reţeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), agreate cu statele membre. Acestea simplifică procedurile de acordare a autorizaţiilor pentru proiecte legate de TEN-T, pentru a facilita finalizarea lor. Ţările membre vor trebui să stabilească un punct de contact pentru promotorul fiecărui proiect şi să se asigure că obţinerea unei autorizaţii de demarare a unui proiect nu durează mai mult de patru ani.

Programul îmbunătăţit 'Mecanismul pentru interconectarea Europei' va intra în vigoare după ce noile norme sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a pregăti punerea în aplicare a normelor de raţionalizare. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)