Israelul a condamnat duminică alegerea unui adept al liniei dure, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, în funcţia de preşedinte al Iranului, afirmând că acesta va fi un ''regim de călăi brutali'' cu care puterile mondiale nu ar trebui să negocieze un nou acord nuclear, relatează Reuters.

Aflat sub incidenţa sancţiunilor americane pentru încălcarea drepturilor omului, al-Sadati, cunoscut şi drept Raisi, şi-a asigurat victoria în alegerile prezidenţiale aşa cum era de aşteptat, după o competiţie marcată de apatia alegătorilor din cauza dificultăţilor economice şi a restricţiilor politice, scrie Reuters.

Premierul israelian Naftali Bennett, care a convocat prima sa şedinţă de cabinet televizată de la preluarea mandatului săptămâna trecută, a descris ascensiunea lui Raisi ca fiind permisă de liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, mai degrabă decât de un vot liber şi popular.

''Alegerea lui Raisi este, aş spune, ultima şansă pentru ca puterile mondiale să se trezească înainte de a reveni la acordul nuclear şi să înţeleagă cu cine fac afaceri'', a spus Bennett într-o declaraţie pe care a citit-o mai întâi în ebraică şi apoi în engleză.

''Unui regim de călăi brutali nu trebuie să i se permită niciodată să aibă arme de distrugere în masă'', a spus el. ''Poziţia Israelului nu se va schimba în această privinţă''.

"Noul preşedinte al Iranului este un extremist responsabil de moartea a mii de iranieni'', a reacţionat şi ministrul israelian de externe, Yair Lapid, adăugând că Raisi este cunoscut drept ''măcelarul din Teheran''. "Alegerea sa ar trebui să trezească o determinare reînnoită de a opri imediat programul nuclear iranian şi de a pune capăt ambiţiilor sale regionale distructive", a adăugat şeful diplomaţiei israeliene, citat de DPA şi TPS.

Raisi nu a abordat niciodată în mod public acuzaţiile în jurul rolului său în ceea ce Washingtonul şi grupurile pentru drepturile omului au numit execuţiile extrajudiciare a mii de prizonieri politici în 1988.

Bennett, un naţionalist aflat în fruntea unei coaliţii transpartinice, a aderat la opoziţia predecesorului său conservator Benjamin Netanyahu faţă de acordul nuclear iranian din 2015, ale cărui limite privind proiectele cu potenţial de fabricare de bombe Israelul le-a considerat prea permisive.

Fosta administraţie americană a lui Donald Trump a fost de acord cu Israelul şi a renunţat la acord. Actualul preşedinte Joe Biden doreşte o revenire a SUA la acord. Iranul neagă că urmăreşte să obţină armament nuclear.

Raisi, în prezent şef al sistemului judiciar iranian, este considerat un cleric mult mai conservator şi mai radical decât preşedintele la final de mandat Hassan Rouhani şi pledează pentru oprirea negocierilor cu SUA şi mai multe ţări europene privind reînnoirea acordului nuclear. Cu toate acestea, Khamenei are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politica externă a Iranului, ceea ce înseamnă că este puţin probabil ca politica iraniană să se schimbe în această privinţă, scrie TPS.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)