O extremă dreapta mai violentă şi întărită de contextul pandemiei, acesta este tabloul îngrijorător, inclusiv în rândul poliţiei şi al armatei, pe care serviciile de informaţii germane l-au prezentat marţi, transmite AFP.

Extrema dreaptă creează în Germania 'o situaţie de securitate aparte ce constituie o mare problemă', a declarat ministrul de interne Horst Seehofer într-o conferinţă de presă.

El a prezentat raportul pe 2020 al Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (BfV, serviciul de informaţii interne), document consacrat scenei extremiste germane.

Extrema dreaptă rămâne ameninţarea de securitate numărul unu în Germania, marcată în ultimii doi ani de mai multe atentate rasiste şi antisemite.

Potrivit serviciilor de informaţii, numărul militanţilor de extremă dreapta este estimat la 33.000, dintre care 13.300 potenţial violenţi.

Acţiunile violente, chiar criminale, ale extremiştilor de dreapta au crescut cu 5% în 2020, un an marcat în februarie de atacul de la Hanau (landul Hessa), în care nouă persoane de origine străină au fost ucise de un extremist.

Anul trecut au fost consemnate 22.357 de delicte pe fond de extremism de dreapta (faţă de 21.290 în 2019), dintre care 1.023 acte violente (925 în 2019).

Pandemia de COVID-19 şi restricţiile sanitare au permis acestei scene violente să recruteze noi membri şi să participe la manifestaţii anti-mască.

'Trebuie să fim preocupaţi în mod special de faptul că manifestaţiile (împotriva restricţiilor) nu s-au delimitat de extremiştii de dreapta' în coloanele de protestatari, a atras atenţia ministrul Seehofer.

Pe lângă teorii antisemite care acuză, la anumite manifestaţii, o '''elită evreiască'' că ar fi creat în mod artificial virusul (...), numeroase voci s-au ridicat pentru a pretinde că guvernul federal exploatează criza pentru a instala mecanisme de supraveghere a populaţiei', arată serviciile de informaţii în raport.

Documentul avertizează în ce priveşte apartenenţa unor poliţişti sau militari la această mişcare, un fenomen mult timp subestimat în Germania şi care a condus în ultimele luni la dizolvarea unor brigăzi.

Între 2017 şi 2020, au fost identificate 58 de cazuri în rândul poliţiei federale, 319 în cadrul forţelor de ordine din landuri şi 1.064 în armată, se precizează în raport.

O creştere a violenţei este observată de servicii şi din partea mişcării de extremă stânga, îndreptată împotriva poliţiei, a extremiştilor de dreapta, dar şi a unor firme, mai ales din sectorul imobiliar. În 2020, serviciile de informaţii interne au recenzat 1.237 de acte de violenţă comise de extrema stângă, comparativ cu 921 în anul 2019. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)