Consiliul de Securitate a aprobat marţi încredinţarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres, în vârstă de 72 de ani, la conducerea ONU între 2022 şi 2026, perioadă în cursul căreia este aşteptat să se concentreze pe rezolvarea de conflicte, relatează AFP.

Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei.

În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general, a anunţat preşedintele său în exerciţiu, ambasadorul estonian Sven Jürgenson. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în curând.

După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă "un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare", consideră un diplomat.

În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice, comentează AFP. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord, iar în Libia a început un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol de acompaniere a acestui proces declanşat de libieni.

Adept al unei diplomaţii de culise, Antonio Guterres dă asigurări că va lucra neobosit, pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru sau pentru a încerca să limiteze veleităţile războinice ale puterii din Etiopia în regiunea Tigray şi să mobilizeze Consiliul de Securitate.

Rezultatele sunt limitate, afirmă mai multe surse diplomatice sub acoperirea anonimatului, unele reamintind de pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.

La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că "elementele cheie ale activităţilor" sale se bazează pe discreţie.

"Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii", a spus el atunci.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)