Naţiunea ungară a supravieţuit şi "chiar şi cei care au fost rupţi fizic de noi au rămas cu noi în plan spiritual", a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban, cu prilejul Zilei coeziunii naţionale, relatează MTI.

Există o singură naţiune ungară, care s-a răspândit mult dincolo de graniţele ţării, a spus premierul ungar în interviul săptămânal difuzat de postul public de radio. "La urma urmelor, păstrarea acestei comunităţi spirituale a fost un succes, în pofida unui ultim secol dificil", a adăugat el.

Potrivit lui Orban, în prezent noţiunea de coeziune naţională este mai puternică decât oricând în ultimele decenii şi chiar şi vecinii Ungariei, în pofida unor dispute legate de drepturile etnicilor maghiari de pe teritoriul lor, îi respectă forţa şi succesul.

"De când am reuşit să devenim mai puternici, ne-am îmbunătăţit relaţiile de vecinătate", iar Ungaria are relaţii mai bune cu tot mai mulţi vecini pentru că "nu îşi face duşmani, ci prieteni", a mai adăugat Viktor Orban.

La rândul său, Zsolt Lang, liderul grupului parlamentar al alianţei guvernamentale Fidesz - Partidul Popular Creştin Democrat, a evocat într-o declaraţie Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, ca fiind "cel mai nedrept acord internaţional din lume", subliniind că "o naţiune cu suficientă mândrie şi agilitate nu va fi privată de viitorul său nici prin schimbarea graniţelor, nici de interesele marilor puteri".

Liderul grupului parlamentar creştin-democrat, Istvan Simicsko, a notat că legea fundamentală a Ungariei "oferă un cadru legal valorilor care îi susţin pe maghiari şi minorităţile naţionale" şi că "reunificarea prin dreptul public" a naţiunii maghiare şi a etnicilor maghiari din alte ţări a fost "cea mai bună reacţie posibilă la trauma Trianonului".

Ziua de 4 iunie a fost marcată şi de opoziţia ungară, Partidul Socialist subliniind într-un comunicat că este vorba nu doar de împlinirea a 101 ani de la Trianon, ci şi de o zi a "coeziunii naţionale" şi că Ungaria, ca membră a Uniunii Europene, poate face mult mai mult pentru etnicii maghiari din afara graniţelor ţării decât ca "outsider".

"După 101 ani, suntem membrii unui bloc în care graniţele care divizează naţiunea ungară fie sunt tot mai nesemnificative, fie au dispărut cu totul şi credem că în această comunitate putem realiza şi întări folosirea liberă a limbii materne, autodeterminarea şi respectarea drepturilor minorităţilor", se arată în comunicat.

Socialiştii au menţionat că politica privind maghiarii din afara ţării reprezintă un aspect cheie al platformei lor pentru alegerile primare ale opoziţiei, care susţine menţinerea identităţii naţionale şi a moştenirii culturale a maghiarilor în locurile natale, precum şi autonomia teritorială, culturală şi lingvistică a etnicilor maghiari de peste hotare.

Verzii din LMP au descris într-o declaraţie ziua coeziunii naţionale drept o "punte simbolică" prin care sunt conectaţi toţi etnicii maghiari, adăugând că "Bazinul carpatic este moştenirea noastră comună", în timp ce Partidul Liberal şi-a exprimat convingerea că o Uniune Europeană puternică şi mai unită este în interesul tuturor maghiarilor, "pentru că poate garanta respectarea drepturilor minorităţilor în statele membre". "De aceea rămânem angajaţi faţă de extinderea UE şi aderarea Ucrainei la bloc", se adaugă în declaraţia Partidului Liberal ungar, care conchide că "doar naţiunile tolerante şi primitoare sunt puternice, iar cei care caută să obţină capital politic din divizarea oamenilor fac la fel de mult rău ţării ca durerea provocată de Trianon". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)