Alegerile organizate miercuri în Siria ar urma să consacre o jumătate de secol la putere pentru clanul Assad, oferindu-i un al patrulea mandat lui Bashar al-Assad, care se vrea omul reconstrucţiei într-o ţară în faliment după zece ani de război civil devastator, relatează AFP.

"Punere în scenă" sau alegeri "nici libere, nici corecte". Occidentalii au denunţat în avans aceste alegeri prezidenţiale, al doilea astfel de scrutin de la începutul conflictului, în 2011, iar opoziţia a vorbit despre "mascaradă".

Indiferent ce s-ar spune, Bashar al-Assad, în vârstă de 55 de ani, a putut inversa cursul războiului cu ajutorul aliaţilor săi - Rusia, Iran şi Hezbollahul libanez -, înlănţuind din 2015 victoriile şi recucerind două treimi din teritoriu, cu preţul unui bilanţ foarte greu.

"Speranţă prin muncă" este însă sloganul ales de Assad pentru campania sa electorală, într-o ţară cu o economie distrusă şi cu infrastructuri devastate de conflict, care s-a soldat cu peste 388.00 de morţi şi a împins la exil milioane de sirieni.

"Sirienii vor vota pentru a-i jura credinţă lui Bashar al-Assad şi sistemului", rezumă analistul Fabrice Balanche, din cadrul Universităţii Lumiere Lyon 2. "Bashar al-Assad arată că instituţiile funcţionează prin organizarea regulată de alegeri", adaugă el.

Scrutinul de miercuri îi va oferi un mandat de şapte ani şi se va derula în regiunile aflate sub controlul forţelor sale armate.

La Damasc, posterele cu Bashar al-Assad au invadat pieţele. Totuşi, ceva mai discret, sunt afişate şi imagini cu cei doi contracandidaţi, Abdallah Salloum Abdallah, un fost ministru, şi Mahmoud Marei, membru al opoziţiei tolerate de putere.

Legea electorală le impune candidaţilor să fi trăit în Siria zece ani înainte de scrutin, ceea ce exclude de facto figurile opoziţiei în exil, foarte slăbite.

Foto: (c)  NABIL MOUNZER / EPA

Un paria în toată lumea

Propulsat la putere în 2000 pentru a-l înlocui pe tatăl său Hafez, care murise după 30 de ani în fruntea ţării, Assad a decretat înainte de scrutin o amnistie pentru mii de prizonieri.

Un videoclip de campanie începe cu imagini cu explozii, locuitori care părăsesc cartierele devastate, pentru a veni apoi cu o retorică de reconstrucţie: un profesor care repară gaura provocată de un obuz în clasă, un agricultor pe câmp, o fabrică de cherestea care îşi reia activitatea.

Dar concret, se întreabă AFP, despre ce reconstrucţie poate fi vorba când eşti un paria internaţional şi ce marjă de manevră ai?

Bashar al-Assad este ţinta sancţiunilor internaţionale, la fel ca şi ţara sa. Iar nevoile sunt uriaşe, într-o ţară în faliment economic, cu o depreciere istorică a monedei naţionale şi peste 80% din populaţie sub pragul sărăciei, potrivit ONU.

Un raport recent al ONG-ului World Vision evaluează la peste 1.000 de miliarde de euro costul economic al războiului.

"Campania lui Bashar pune accentul pe rolul său de om care a câştigat războiul, care are mari idei pentru reconstrucţie, singurul capabil să instaureze ordinea după haos", a explicat Nicholas Heras, expert al Newlines Institute din Washington.

La începutul conflictului, declanşat de reprimarea manifestaţiilor prodemocraţie care au catalizat apariţia unei rebeliuni armate, puterea regimului nu ţinea decât de un fir. Dar intervenţia militară a Rusiei i-a permis să obţină din nou controlul.

Se încearcă atragerea donatorilor

De atunci, obiectivul a fost, potrivit lui Nicholas Heras, atragerea unor "potenţiali donatori". Ţările bogate din Golf au trecut din nou la o apropiere, după o lungă ruptură diplomatică.

De asemenea, rămâne de văzut dacă occidentalii îşi vor schimba poziţionarea faţă de un regim inamovibil acuzat de torpilarea convorbirilor politice cu opoziţia.

Organizând alegeri prezidenţiale, puterea a ignorat comitetul constituţional care îi reuneşte pe reprezentanţii săi, pe cei ai opoziţiei şi ai societăţii civile. Această instituţie trebuia să pregătească o nouă lege fundamentală pentru a deschide calea unor alegeri incluzive, dar procesul a deraiat.

Din punctul de vedere al expertului Samuel Ramani, alegerile constituie "un regres major constituţional". "Asta reaminteşte comunităţii internaţionale, inclusiv Rusiei şi Iranului, cât de dificilă este o reglementare a conflictului".

În această ţară divizată, teritoriile autonome kurde din nord-est vor ignora scrutinul, la fel ca şi ultimul mare bastion jihadist şi rebel Idleb (nord-vest).

În 2014, Assad a obţinut peste 88% din voturi potrivit rezultatelor oficiale, la o prezenţă oficială de peste 73% din populaţie, deşi scrutinul a avut loc într-o perioadă de lupte intense. Criticii au catalogat atunci scrutinul drept unul fraudat.

"Ţara pe care o conduce acum Assad este o umbră a Siriei din urmă cu zece ani", a declarat pentru Reuters Wael Sawah, un fost deţinut politic în exil în SUA. "Structura societăţii s-a schimbat, la fel ca economia. Este o umbră a ceea ce era Siria", a adăugat el.

Foto: (c)  NABIL MOUNZER / EPA

Mesaj pentru Vest

Unii sirieni susţin că votul are drept scop să transmită SUA, Europei şi altora că Assad este neînfrânt şi că Siria încă funcţionează, în pofida luptelor izolate în principal din nord.

"Aceste alegeri sunt îndreptate către Vest, adoptând modelul unui scrutin în stil occidental care, într-un fel sau altul, să transmită mesajul 'suntem ca voi' ", a declarat pentru Reuters Maan Abdul Salam, care conduce think-tank-ul sirian ETANA.

Totuşi, după cum spune Habib, un profesor cu un salariu de mizerie care valorează ceva mai mult de două şaorme, alegeri sau nu, există puţine alternative.

"Viaţa a devenit insuportabilă sub Assad", a declarat el pentru Reuters. "Obişnuiam să ne uităm la el ca la un sfânt, iar acum ne-a făcut să ne transformăm din susţinători fideli într-o opoziţie tăcută", a adăugat el.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)