Parlamentul European solicită toate informaţiile relevante privind eforturile naţionale de redresare, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), convenit de negociatorii PE şi Consiliul Uniunii Europene.

''Parlamentul European a cerut să consulte fiecare program propus de fiecare ţară, astfel încât rolul Parlamentului în ceea ce priveşte adoptarea acestor măsuri să nu rămână doar unul consultativ şi, de asemenea, solicită ca ceea ce s-a stabilit în cadrul negocierilor să fie respectat. Până acum nu avem informaţii foarte exacte cu privire la ce-şi propune fiecare ţară atunci când solicită aceşti bani'', a declarat vineri pentru Agerpres eurodeputatul Eugen Tomac (PPE).
 

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Conform unei rezoluţii adoptate joi, eurodeputaţii aşteaptă să primească din partea Comisiei informaţiile de bază necesare, precum şi un rezumat al reformelor şi investiţiilor prevăzute în planurile naţionale primite, într-un format uşor de înţeles şi comparabil, inclusiv orice traduceri existente ale documentelor depuse de statele membre, se specifică într-un comunicat de presă al PE.

Deputaţii europeni doresc, de asemenea, informarea comisiilor competente ale Parlamentului cu privire la constatările preliminare privind îndeplinirea ţintelor convenite şi a etapelor intermediare, precum şi cu privire la planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, astfel încât să poată evalua mai bine cheltuirea eficientă şi adecvată a fondurilor.

Comisia Europeană este responsabilă pentru aplicarea MRR. Ea poate fi convocată de comisiile de resort ale Parlamentului o dată la două luni pentru a discuta situaţia Uniunii din perspectiva redresării şi modul în care obiectivele şi etapele au fost respectate de statele membre.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă reprezintă elementul central al instrumentului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Prin acest mecanism se pun la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Pentru a putea beneficia de finanţare, planurile naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie să se concentreze pe şase domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziţia spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea; transformarea digitală; coeziunea economică şi competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; reacţia instituţională la crize şi pregătirea pentru situaţii de criză; şi politicile cu accent pe următoarea generaţie, copii şi tineret, inclusiv educaţia şi formarea de competenţe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puţin 37% din buget, iar acţiunilor din domeniul digital cel puţin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social şi economic de durată şi să includă reforme cuprinzătoare şi un pachet robust de investiţii. De asemenea, statele membre trebuie să explice modul în care planurile de redresare şi rezilienţă contribuie la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse pentru toţi şi modul în care părţile interesate relevante la nivel naţional au fost implicate în pregătirea programelor
de redresare şi rezilienţă.

Respectarea statului de drept şi a valorilor fundamentale ale Uniunii este o condiţie prealabilă pentru a putea beneficia de finanţare.

Până la 18 mai şi-au prezentat programele de redresare şi rezilienţă 18 de state membre din totalul de 27. Termenul de depunere a acestor programe este 1 iunie. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Eugen Tomac: UE trebuie să aibă o abordare unitară în ceea ce priveşte migraţia pe piaţa forţei de muncă