Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat luni să examineze din nou dreptul femeilor la avort, ceea ce, având în vedere solida sa majoritate conservatoare, lasă să se întrevadă un reviriment istoric în favoarea celor care se opun întreruperilor de sarcină, transmite AFP.

Curtea Supremă, în care trei din cei nouă judecători au fost numiţi de fostul preşedinte Donald Trump, va examina peste câteva luni o lege în vigoare în statul Mississippi care interzice majoritatea avorturilor începând din a 15-a săptămână de sarcină.

'Alarmele sună puternic în faţa acestei ameninţări', a comentat imediat Nancy Northup, preşedinta Center for Reproductive Rights, care a sesizat justiţia împotriva legii din Mississippi. 'Curtea Supremă tocmai a acceptat să studieze un text care, fără niciun dubiu, îi încalcă aproape 50 de ani de decizii proprii', a subliniat ea.

Curtea a recunoscut în 1973 un drept constituţional la avort într-o decizie emblematică intitulată 'Roe v. Wade'. Ulterior, a precizat că femeile pot avorta cât timp fetusul nu este 'viabil', ceea ce corespunde cu aproximativ 22 săptămâni de sarcină.

O parte a americanilor, mai ales din mediile religioase, rămân vehement opuşi întreruperilor voluntare de sarcină, iar statele conservatoare, mai ales din sud şi centru, au adoptat, în timp, legi care să restrângă accesul femeilor la aceste intervenţii.

Însă legile care contrazic direct cadrul fixat de Curtea Supremă, mai ales cele care interzic total avorturile sau le limitează la primele săptămâni de sarcină, au fost până acum sistematic invalidate de tribunale.

Legea din Mississippi, ce datează din 2018, a fost blocată în primă instanţă, apoi în apel, dar autorii săi au decis să introducă recurs la Curtea Supremă.

Aceasta ar fi putut refuza să se sesizeze, aşa cum procedează în imensa majoritate a cazurilor, ceea ce ar fi validat deciziile precedente. Însă acceptând să examineze recursul, ea lasă să se înţeleagă că ar putea să le modifice.

Curtea nu şi-a motivat decizia, conform uzanţelor, dar a semnalat că vrea să se cantoneze la o chestiune juridică: 'Sunt toate interdicţiile de avort înainte de viabilitatea (fetusului) contrare Constituţiei?'

În mandatul său prezidenţial, Donald Trump a numit trei magistraţi la Curtea Supremă, dintre care doi au luat locul unor judecători protectori ai drepturilor femeilor: conservatorul Brett Kavanaugh i-a succedat în 2018 moderatului Anthony Kennedy, apoi Amy Coney Barrett, o catolică ferventă ce se opune avortului, în locul campioanei feministe Ruth Bader Ginsburg, decedată în septembrie 2020.

Aceste schimbări i-au încurajat pe opozanţii avorturilor, iar statele au adoptat numeroase texte restrictive în speranţa că vor furniza Curţii o ocazie de a se sesiza din nou pe acest subiect. Conform Planned Parenthood, care administrează numeroase clinici unde se practică întreruperi de sarcină, mai mult de 500 de restricţii de avort au fost adoptate de la începutul anului.

Conform experţilor, este probabil ca înalta jurisdicţie, care îşi va face publică decizia în 2022, să nu invalideze total decizia Roe v. Wade, ci să-i diminueze sfera de aplicare, oferindu-le tot mai mult libertate statelor să interzică întreruperile de sarcină, ceea ce riscă să crească disparităţile pe teritoriul ţării, mai notează France Presse. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)