Liderii Uniunii Europene (UE) aflaţi în vizită în Turcia pentru relansarea relaţiilor bilaterale şi-au exprimat marţi preocupările privind situaţia drepturilor omului în această ţară, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la Istanbul, relatează AFP şi Reuters.

Într-o conferinţă de presă alături de preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel a declarat că a avut loc o discuţie "sinceră" cu preşedintele turc şi a subliniat că retragerea Turciei din pactul internaţional împotriva violenţei asupra femeilor creează grave îngrijorări.

"Statul de drept şi respectarea drepturilor fundamentale sunt valori esenţiale ale UE", a insistat Michel.

El a calificat totodată ca pozitivă detensionarea relaţiilor dintre Ankara şi Cipru referitor resursele energetice offshore.

La rândul ei, şefa executivului european a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă că respectarea în continuare de către Ankara a pactului din 2016 privind migraţia va reprezenta "un gest major de bunăvoinţă", subliniind că "în scurt timp Comisia va face o propunere care să reflecte principii" cum sunt condiţii mai bune pentru refugiaţi şi angajamentul Turciei de a împiedica plecările ilegale.

Von der Leyen a asigurat că este "foarte angajată faţă de asigurarea continuităţii finanţării europene".

Preşedinta CE a insistat, de asemenea, că respectarea de către Ankara a drepturilor fundamentale şi a statului de drept sunt cruciale şi şi-a exprimat preocuparea faţă de decizia de luna trecută a Turciei de a se retrage din Convenţia de la Istanbul ce vizează protejarea femeilor în faţa violenţei.

În ciuda îngrijorărilor legate de situaţia statului de drept şi de reprimarea oponenţilor politici în Turcia în urma puciului eşuat din 2016, Uniunea Europeană şi Ankara rămân parteneri comerciali majori, cu interese de securitate comune.

Blocul comunitar cooperează cu Turcia şi pentru a stopa migraţia ilegală. În 2016, Turcia a promis că îşi va închide graniţele şi îi va lua înapoi pe migranţii ajunşi pe insulele greceşti, în schimbul a circa 6 miliarde de euro.

În ce priveşte controversata retragere a Ankarei din convenţia de la Istanbul, preşedintele Erdogan a menţionat pentru prima dată anul trecut intenţia de a retrage Turcia, în încercarea de a atrage de partea sa electoratul conservator, confruntat cu dificultăţi economice în creştere. Grupurile conservatoare şi islamiste i-au cerut şefului statului să renunţe la acest tratat care, în opinia lor, subminează valorile familiale "tradiţionale" prin apărarea egalităţii de gen şi "favorizează" comunitatea LGBT prin interzicerea discriminării în funcţie de orientarea sexuală.

Decretul de retragere, publicat în cele din urmă pe 20 martie, într-un context în care în ultimii zece ani cazurile de femicid s-au înmulţit în Turcia, a stârnit nemulţumirea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, precum şi critici din partea UE şi a Consiliului Europei, organizaţie din care Turcia face parte şi sub ale cărei auspicii guvernul turc a semnat acest tratat în 2011. Multe femei se tem că părăsirea acestei convenţii nu face altceva decât să deschidă porţile unei violenţe deja endemice în ţară. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)