Parlamentul European a votat joi o rezoluţie prin care poate să acţioneze în justiţie Comisia Europeană (CE) dacă executivul UE nu aplică rapid nouă legislaţie ce condiţionează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, informează Reuters.

În rezoluţia adoptată cu 529 de voturi pentru, 148 împotrivă şi 10 abţineri, eurodeputaţii reamintesc că nerespectarea statului de drept de către statele membre poate afecta integritatea bugetului UE. Ei au avertizat CE că dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin conform regulamentului privind condiţionalitatea statului de drept şi nu adoptă toate măsurile adecvate pentru a apăra interesele financiare şi valorile UE, Parlamentul "va considera că acest lucru constituie o abţinere de a acţiona" şi va trimite în instanţă Comisia.

Polonia şi Ungaria, aflate sub investigaţie oficială de către UE pentru încălcarea statului de drept, riscă să piardă miliarde de euro din fondurile UE atunci când se va aplica noua legislaţie.

În vigoare de la 1 ianuarie, dar practic suspendat, noul mecanism este conceput pentru a proteja fondurile europene de utilizări abuzive în cazurile în care, de exemplu, instanţe politizate nu garantează un proces echitabil pentru plângeri cu privire la licitaţii pentru proiecte finanţate de UE.

CE a anunţat că va începe să acţioneze numai după ce va pregăti orientările adecvate, proces ce ar putea fi întârziat de atacurile legale ale regulamentului din partea Poloniei şi a Ungariei.

Astfel de demersuri în faţa Curţii de Justiţie a UE ar putea dura ani de zile, iar CE nu doreşte să emită orientările înainte de pronunţarea deciziei.

"Cu cât Comisia aşteaptă mai mult, cu atât situaţia se va înrăutăţi", a declarat europarlamentarul Terry Reintke din Grupul Verzilor."Acesta este motivul pentru care trebuie să vedem aplicat acest mecanism şi Comisia trebuie să elaboreze un regulament privind statul de drept înainte de a fi prea târziu pentru a anula faptele care s-au întâmplat".

Orientările CE nu sunt necesare pentru aplicarea noii legislaţii, dar conform declaraţiilor unor oficiali, ele fac parte dintr-un acord încheiat cu Varşovia şi Budapesta care amână efectiv aplicarea acesteia până după alegerile parlamentare din Ungaria din 2022.

Parlamentul European a afirmat însă că astfel de acorduri contravin rolului Comisiei de gardian al legislaţiei UE şi i-a dat acesteia termen până cel târziu pe 1 iunie pentru a redacta orientările, în caz contrar riscând să se confrunte cu un proces în instanţa. Rezoluţia cere de asemenea ca Parlamentul să fie consultat înainte de adoptarea lor.

Eurodeputaţii au reiterat, totodată, importanţa aplicării neîntârziate a mecanismului privind statul de drept, în special având în vedere implicaţiile sale pentru viitoarea rambursare a planului de redresare "Next Generation EU".

Pe parcursul unui deceniu la putere, premierul ungar Viktor Orban a folosit banii publici, inclusiv fonduri UE, pentru a construi o elită de afaceri loială.

În Polonia, opoziţia şi guvernele locale susţin că alianţa eurosceptică şi naţionalistă aflată la putere ar putea folosi miliarde de euro din fondul post-pandemie al UE pentru a-şi finanţa
susţinătorii, lipsind de acces la fonduri regiunile opoziţiei. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)