Belgia a adus luni un omagiu naţional celor 32 de victime ale atentatelor jihadiste din 22 martie 2016 de la Bruxelles, în cadrul unor ceremonii cu participare restrânsă la locul unde au fost comise atacurile pe aeroportul Zaventem şi într-o staţie de metrou din cartierul european, relatează AFP.

Puţin după ora locală 9:00 (8:00 GMT), regele Philippe al belgienilor şi regina Mathilde, ambii în haine cernite, s-au recules în faţa unei fresce în memoria victimelor în staţia Maelbeek (16 morţi) după ce au asistat la citirea numelor victimelor.

Foto: (c) CHRISTOPHE LICOPPE POOL

Însoţiţi de premierul Alexander De Croo şi de soţia acestuia, cuplul regal a vorbit cu mai multe rude ale victimelor, potrivit imaginilor difuzate de televiziuni în direct. Un minut de reculegere a fost ţinut, la fel ca la aeroport, în cadrul unei ceremonii similare desfăşurate cu o oră mai devreme pentru celelalte 16 victime, exact la ora la care s-au produs exploziile în urmă cu cinci ani.

În acea dimineaţă, Belgia, o ţară cu 11,5 milioane de locuitori, a fost lovită în plin, la fel ca Franţa cu câteva luni înainte. Data de 22 martie 2016 va rămâne gravată în amintirea belgienilor ca ziua celor mai grave atacuri suferite de ţara lor după cel de-al Doilea Război Mondial, aminteşte AFP.

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ POOL / EPA

Revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, aceste atacuri comise de trei kamikaze au făcut 340 de răniţi.

Cu patru zile mai devreme, Salah Abdeslam, singurul membru în viaţă al comandourilor care au lovit Parisul la 13 noiembrie 2015 (130 de morţi), a fost arestat la Bruxelles, după patru luni de căutări. Potrivit anchetatorilor, reţinerea acestuia a accelerat se pare trecerea la acţiune a altor membri ai acestei celule jihadiste repliate în Belgia, care s-au simţit încolţiţi de poliţie.

Foto: (c) BENOIT DOPPAGNE POOL / EPA

Omagiul naţional, la care participă asociaţiile victimelor Life4Brussels şi V-Europe, este prevăzut în două etape. Discursuri şi mărturii ale familiilor erau aşteptate pentru 12:15 ora locală în cartierul european, unde a fost ridicat un monument dedicat victimelor actelor teroriste.

Această comemorare intervine pe fondul criticilor faţă de lentoarea cu care administraţia şi societăţile de asigurări se achită de plata prejudiciilor provocate de atacuri.

Foto: (c) BENOIT DOPPAGNE POOL / EPA

Life4Brussels a deplâns abandonarea de către guvernul belgian a unui proiect de "fond de garanţie", pe model francez, care ar fi permis victimelor să primească ajutor forfetar de la stat, făcând posibil ca acestea din urmă să apeleze la asiguratori pentru a recupera banii.

În Belgia, dosarele sunt tratate de la caz la caz, "victimele fiind lăsate să se adreseze ele însele unei multitudini de organizaţii publice sau private", regretă asociaţia. "Statul nu a înţeles că unii se simt descurajaţi şi îşi pierd drepturile", potrivit acesteia.

Foto: (c) BENOIT DOPPAGNE POOL / EPA

În cadrul procedurii judiciare, sub autoritatea parchetului federal (cu atribuţii în materie de terorism), au fost înregistrate deja 720 de părţi civile, ceea ce sugerează cel mai mare proces din istoria ţării.

La începutul lunii ianuarie, zece suspecţi au fost retrimişi la curtea cu juraţi pentru "asasinate comise în context terorist". Ordinul nu a fost încă confirmat de către curtea de apel. Procesul ar putea începe în septembrie 2022 la Bruxelles. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

DOCUMENTAR: Cinci ani de la atacurile teroriste din Bruxelles (22 martie)