Guvernul britanic a decis să ridice plafonul arsenalului nuclear al ţării, o premieră de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, după cum reiese din documentul de revizuire strategică în materie de securitate, apărare şi politică externă făcut public marţi, transmite AFP.

Această revizuire strategică, prima după ieşirea completă a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi una din cele mai importante de după Războiul Rece, ridică Rusia la rangul de ameninţare majoră pentru Regatul Unit şi arată o voinţă de focalizare a intereselor britanice pe zona indo-pacifică.

'Obiectivul principal al acestei revizuiri, cea mai completă de după Războiul Rece, este de a face Regatul Unit mai puternic, mai sigur şi mai prosper, în acelaşi timp cu apărarea valorilor noastre', a declarat premierul Boris Johnson în faţa deputaţilor.

'Chiar dacă am dori, şi nu dorim, Marea Britanie nu ar putea niciodată să se închidă în ea însăşi sau să se limiteze la orizontul îngust al unei politici externe regionale', a continuat Johnson.

Premierul britanic a indicat Statele Unite drept principalul său aliat, asigurând totuşi Uniunea Europeană de sprijinul său 'de nezdruncinat' după Brexit.

Una din principalele măsuri din documentul de peste 100 de pagini prevede că Marea Britanie ridică de la 180 la 260 - o creştere de circa 45% - plafonul maxim al arsenalului său de focoase nucleare, punând astfel capăt dezarmării treptate puse în practică de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii.

Această reorientare controversată, după angajamentul asumat de Londra în 2010 de a reduce acest arsenal până la mijlocul anilor 2020, este justificat în document printr-o 'gamă în creştere de ameninţări tehnologic şi doctrinare'.

Noua politică a fost criticată în mod deschis de liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer, care a apreciat că ea distruge complet eforturile politice de oprire a cursei armamentelor nucleare.

'Cine i-a dat acestui guvern dreptul democratic de a nega obligaţiile Marii Britanii revenite în virtutea tratatului de neproliferare nucleară?', a întrebat, la rândul său, deputatul naţionalist scoţian (SNP) Ian Blackford.

În ce-l priveşte, grupul Campaign for Nuclear Disarmament (CND) consideră că asistăm la un 'prim pas spre o nouă cursă a armamentelor nucleare' şi la o 'provocare imensă pe scena mondială'.

Potrivit ministrului de externe Dominic Raab, intervievat la BBC, este vorba, dimpotrivă, de 'poliţa ultimă de asigurare împotriva celor mai grave ameninţări ale unor state ostile'.

Această revizuire strategică, ce va stabili linia guvernamentală pentru următorul deceniu, intervine într-o perioadă în care Londra încearcă să se repoziţioneze, după Brexit, ca o putere majoră pe scena internaţională, conform conceptului 'Global Britain'.

Documentul reafirmă rolul NATO drept 'fundament al securităţii colective' pentru zona euroatlantică şi prezintă Rusia lui Vladimir Putin ca fiind 'ameninţarea directă cea mai acută împotriva Marii Britanii'.

În schimb, se arată mai nuanţat faţă de China, descrisă ca un 'concurent sistemic' dată fiind afirmarea sa în creştere pe scena mondială, dar cu care se doreşte aprofundarea relaţiilor comerciale şi a cărei cooperare este considerată indispensabilă în lupta împotriva schimbărilor climatice.

În cuvintele lui Boris Johnson, 'cei care cheamă la un nou război rece cu China sau la izolarea totală a economiei noastre de China (...) greşesc': 'trebuie să găsim un echilibru şi să avem o relaţie lucidă' cu această ţară.

După Brexit, Londra îşi orientează ambiţiile internaţionale spre regiunea indo-pacifică, o zonă cu o creştere puternică şi văzută ca 'esenţială' pentru economia şi securitatea Marii Britanii. Pe această linie, Londra a cerut în mod oficial în februarie aderarea la acordul de parteneriat transpacific (CPTPP), iar Boris Johnson va efectua la sfârşitul lunii aprilie prima sa vizită majoră în afara ţării în acest an.

După ce a anunţat în noiembrie investiţii de o amploare inedită în apărare, Marea Britanie îşi propune şi întărirea ripostei sale la atacurile cibernetice ale unor grupări teroriste, infracţionale sau ale unor state ostile.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)