Parlamentul de la Cairo a respins sâmbătă acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului aduse vineri Egiptului de 31 de ţări în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la Geneva, informează AFP.

"Niciun avocat, jurnalist (...) sau activist pentru drepturile omului nu este arestat, cu excepţia cazului în care a comis o infracţiune ce justifică acţiunile întreprinse împotriva sa, printr-un proces sau o anchetă echitabilă, realizate de o putere judiciară complet independentă de executiv" a afirmat într-un comunicat Senatul egiptean.

Vineri, într-o declaraţie comună iniţiată de Finlanda, 31 de ţări, printre care Franţa şi SUA - au cerut Egiptului să nu mai abuzeze de legislaţia sa antiteroristă pentru a reduce la tăcere opozanţii, apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii şi pentru a menţine pe termen nelimitat în detenţia preventivă vocile critice.

"Statul egiptean a folosit legile antiteroriste doar împotriva celor care au comis infracţiuni de terorism, aşa cum sunt recunoscute acestea universal", a susţinut Senatul egiptean, criticând faptul că declaraţia "tratează dosarele evocate în mod superficial".

La rândul lor, membrii Camerei Reprezentanţilor au cerut ţărilor semnatare să nu se prezinte drept "gardieni" ai Egiptului sau să "politizeze problemele drepturilor omului în scopuri electorale".

Folosind argumente folosite des de preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, Camera Reprezentanţilor şi-a exprimat regretul că organismul ONU nu a acordat atenţie "eforturilor Egiptului de a menţine securitatea şi stabilitatea nu numai în plan intern, ci şi în regiune (...) şi pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor egipteni".

După înlăturarea de către armată a preşedintelui islamist Mohamed Morsi în 2013 şi venirea la putere în anul următor a lui Abdel Fattah al-Sisi, în Egipt s-a accentuat reprimarea tuturor formelor de opoziţie, islamistă sau liberală.

Potrivit ONG-urilor, Egiptul are peste 60.000 de prizonieri de conştiinţă.

Deja vineri, ministerul egiptean de externe a respins acuzaţiile într-un comunicat, apreciind că declaraţia comună conţine "informaţii false".

Prima condamnare internaţională de acest nivel din 2014, această declaraţie comună "este un mesaj clar adresat autorităţilor egiptene că lumea nu va mai închide ochii" a declarat, la Geneva, Kevin Whelan, reprezentantul Amnesty International la Geneva.

În mesajul video citit de ambasadoarea Finlandei la sediul ONU din Geneva, Kirsti Kauppi, cele 31 de state şi-au exprimat "profunda îngrijorare faţă de folosirea legislaţiei antiteroriste împotriva militanţilor pentru drepturile omului, a persoanelor LGBTI, jurnaliştilor, politicienilor şi avocaţilor".

Textul declaraţiei aminteşte în special cazul unei importante asociaţii de apărare a drepturilor omului, Iniţiativa egipteană pentru drepturile personale (EIPR), acuzată de terorism după o întâlnire cu ambasadori acreditaţi la Cairo. Unii membri ai EIPR arestaţi în 2020 au fost ulterior eliberaţi în urma protestelor internaţionale.

Totodată, declaraţia a criticat o metodă cunoscută sub numele de "rotaţie", ce constă în prelungirea detenţiilor dincolo de limita legală, printr-o manevră de procedură.

Majoritatea statelor semnatare sunt ţări europene, cărora li s-au alăturat Australia, Canada şi Noua Zeelandă. Nicio ţară africană sau din Orientul Mijlociu nu a sprijinit declaraţia. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)