Laura Borras, reprezentanta aripii dure a mişcării secesioniste catalane şi apropiată a fostului lider regional Carles Puigdemont, a fost aleasă vineri la preşedinţia parlamentului regional al Cataloniei, în care separatiştii dispun de majoritate absolută, informează AFP.

În primul său discurs, Laura Borras, 50 de ani, a afirmat că "această legislatură ar urma să marcheze un punct de cotitură în drumul spre independenţa Cataloniei".

Numirea ei în fruntea parlamentului regional intervine în cadrul unui acord între formaţiunile separatiste, care au obţinut 51% din voturi şi 74 dintre cele 135 de locuri în parlament în urma alegerilor regionale din 14 februarie.

Filolog de profesie, Laura Borras apără cu fermitate limba catalană şi a semnat în 2006 un manifest prin care denunţă limba spaniolă drept vector de colonizare în Catalonia.

Totodată, ea este vizată de un proces pentru corupţie, în care este acuzată că a fracţionat contracte în valoare totală de 260.000 de euro, pentru a le putea atribui direct unuia dintre colaboratorii săi.

Instalarea Laurei Borras în fruntea parlamentului catalan este o primă etapă în negocierea unui acord de guvernare între formaţiunea sa Împreună pentru Catalonia (JxC) şi un alt mare partid separatist, mai moderat, Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), la care s-ar putea ralia partidul anticapitalist şi secesionist CUP.

Pentru a ajunge la un asemenea acord, diferitele ramuri ale mişcării pentru independenţă vor trebui cu toate acestea să depăşească profundele lor divergenţe cauzate de eşecul tentativei de secesiune din 2017, care a dus la condamnarea la închisoare a nouă dintre liderii lor şi la fuga lui Carles Puigdemont, europarlamentar, în Belgia.

Parlamentul catalan are termen până pe 26 martie pentru a alege un nou lider regional.

Cel mai bine poziţionat este candidatul ERC, Pere Aragones, 38 de ani, în timp ce candidatul socialiştilor, fostul ministru al sănătăţii Salvador Illa, câştigătorul scrutinului, nu dispune de sprijin suficient pentru a-i îndepărta pe secesionişti de la putere.

Viitorul guvern regional va trebui să reia negocierile cu guvernul lui Pedro Sanchez pentru a încerca să găsească o soluţie la criza catalană. Însă poziţiile rămân antagonice, separatiştii cerând un referendum asupra independenţei regiunii şi o lege de amnistie pentru liderii lor condamnaţi sau urmăriţi, în timp ce Sanchez este dispus doar să analizeze o posibilă graţiere şi să propună mai multă autonomie pentru regiune.

Aceste divergenţe au fost şi mai mult adâncite marţi, după votul europarlamentarilor spanioli în favoarea suspendării imunităţii lui Puigdemont şi a altor doi europarlamentari catalani, pentru a putea deschide calea spre extrădarea lor în Spania, unde să fie judecaţi pentru evenimentele din 2017.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)