China şi-a trasat duminică "liniile roşii", pe care SUA nu trebuie să le încalce dacă îşi doresc o îmbunătăţire a relaţiilor cu ţara asiatică, şi a cerut preşedintelui democrat Joe Biden să reducă tonul la adresa Beijingului, să ia unele măsuri şi să evite crearea de "noi obstacole", relatează EFE.

Condiţiile puse de Beijing includ obligaţia ca Washingtonul să înceteze să mai "defăimeze" China cu atacuri calificate duminică de ministrul de externe chinez Wang Yi drept "răutăcioase şi complet nejustificate", într-o conferinţă de presă organizată în paralel cu reuniunea anuală a Adunării Naţionale Populare (ANP, legislativul chinez).

Din punctul de vedere al Beijingului, SUA trebuie să revină asupra nedreptăţilor pe care le-a comis împotriva Chinei în mandatul republicanului Donald Trump, iar prima sarcină a lui Biden este să decidă anularea "restricţiilor nerezonabile" impuse de predecesorul său, o aluzie la taxele vamale aplicate de fostul lider de la Casa Albă asupra produselor chinezeşti.

"Nu acceptăm acuzaţii nefondate, nici să fim calomniaţi sau să ni se afecteze interesele (...) Statele Unite s-au amestecat în afacerile multor ţări în numele democraţiei şi de multe ori au provocat conflicte", a declarat duminică Wang în conferinţa e presă menţionată.

Beijingul rămâne inflexibil în ceea ce priveşte Taiwanul şi Hong Kongul

Înaltul diplomat chinez a aruncat o săgeată în direcţia Washingtonului pentru "ingerinţele" SUA în treburile interne ale altor ţări, "care trebuie să înceteze deoarece, în caz contrar, lumea va continua să fie marcată de instabilitate".

Wang a pledat pentru o "coexistenţă paşnică" între cele două puteri, dar a reiterat că ambele trebuie să se angajeze "să nu se amestece în treburile interne ale celeilalte", în replică la o întrebare privind posibilele critici ale Washingtonului ca urmare a reformei electorale în Hong Kong avută în vedere de China.

Şeful diplomaţiei chineze a menţionat că respectiva reformă este "absolut necesară pentru a garanta stabilitatea Hong Kongului" şi "un viitor mai luminos" pentru regiune. Referitor la situaţia drepturilor omului în cazul minorităţii uigure din regiunea Xinjiang (vestul Chinei), care face şi ea obiectul criticilor din partea Washingtonului, Wang a subliniat că "acuzaţiile de genocid nu au niciun sens şi se bazează pe zvonuri diseminate din răutate".

Un alt punct de fricţiune este Taiwanul, care se autoguvernează din 1949, dar este revendicat de Beijing, notează EFE. "Ne aşteptăm ca administraţia Biden să se îndepărteze în mod evident de practicile periculoase ale predecesorului său. Nu vom face concesii", a avertizat Wang.

Răspunsurile cvasibelicoase ale lui Wang au lăsat totodată loc pentru o reconciliere, însă doar dacă Washingtonul acceptă condiţiile Beijingului, remarcă agenţia de presă spaniolă. "Trebuie să evităm confruntarea. Suntem cele mai mari economii din lume şi interesele noastre converg. China este gata să readucă relaţiile pe drumul cel bun. Credem că o concurenţă sănătoasă este posibilă", a insistat Wang.

Beijingul caută să câştige bunăvoinţa Europei

Până în prezent, liderii chinezi şi-au păstrat scepticismul faţă de Biden şi l-au criticat pentru că "a încercat să decupleze cu forţa economiile celor două ţări", după ce liderul de la Casa Albă a anunţat o nouă politică de revizuire a strategiei americane de livrări de produse americane în unele sectoare-cheie.

"China va face tot ce ţine de ea pentru a-şi apăra interesele", a subliniat Wang, în aşteptarea următoarelor decizii ale lui Biden, care a promis o abordare diferită faţă de cea adoptată de Trump, deşi pentru moment administraţia sa nu pare a se grăbi să pună capăt conflictelor pe care le are cu Beijingul, notează EFE.

În declaraţii recente făcute pentru EFE, academicianul Tong Zhao, de la Centrul de Politică Globală Carnegie-Tsinghua, declara că o refacere a alianţei transatlantice dintre SUA şi Europa îi îngrijorează pe liderii chinezi, dat fiind că ar da o gură de oxigen unui Washington "pe care (chinezii) îl percep ca fiind în declin de influenţă şi de legitimitate".

Wang a evitat să răspundă la o întrebare pe această temă, însă a evidenţiat faptul că relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană au primit un nou impuls odată cu încheierea negocierilor pentru un acord de investiţii între cele două părţi, care "transmite lumii un mesaj pozitiv".

"Nu suntem rivali. Iar China nu doreşte să bage zâzanie între Europa şi Statele Unite, dar salută o mai mare autonomie a Bruxellesului. O Europă puternică şi care să se coordoneze cu multe ţări este necesară pe scena internaţională", a asigurat diplomatul chinez.

Totodată, Wang a evidenţiat că bunele relaţii între China şi Rusia sunt "imperative în faţa prezentelor circumstanţe" şi că această asociere reprezintă "un pilon de susţinere pentru pacea mondială".

"Lumea nu-şi poate permite luxul să se prăbuşească din cauza conflictelor: trebuie să înfruntăm împreună provocările", a apreciat Wang, care s-a referit între altele la coronavirus, schimbările climatice şi nonproliferarea nucleară.

Controversata "diplomaţie a vaccinurilor"

Pe de altă parte, Wang a menţionat că prioritatea mandatului său pentru anul 2021 este "de a colabora cu restul lumii pentru a pune capăt pandemiei" de coronavirus şi a insistat că ţara sa nu cere nimic în schimbul distribuirii în alte state a vaccinurilor sale anti-COVID-19.

Dimpotrivă, China "îşi respectă cu vârf şi îndesat" angajamentul de a face din vaccinuri un bun accesibil, în special în ţările în curs de dezvoltare, a spus Wang, care a subliniat că peste 60 de ţări au autorizat deja folosirea vaccinurilor chinezeşti.

Printre ele, multe state din Africa şi America Latină, regiune în care interesele Chinei nu au făcut decât să crească până la punctul în care comerţul bilateral a depăşit 300 de miliarde de dolari pentru al treilea an consecutiv, potrivit diplomatului chinez. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)