Noul şef al Pentagonului, Lloyd Austin, va reafirma săptămâna viitoare angajamentul SUA faţă de NATO şi le va promite aliaţilor că, de acum înainte, nicio decizie importantă nu va mai fi luată fără a-i consulta, întorcând astfel pagina celor patru ani ai administraţiei preşedintelui republican Donald Trump, transmite duminică AFP.

Miniştrii apărării din Alianţa Nord-Atlantică se vor reuni online miercuri şi joi, iar Austin va transmite un mesaj "pozitiv în privinţa caracterului relevant al NATO", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. "El va revitaliza angajamentul nostru faţă de alianţă", iar mesajul său "va fi că suntem cei mai buni atunci când acţionăm împreună, lucrul în echipă ne face mai puternici, iar securitatea colectivă este o securitate reciprocă şi este totodată în interesul nostru", a adăugat el.

Chestiunea spinoasă a retragerii forţelor americane din Afganistan, prevăzută pentru începutul lunii mai, va figura printre cele mai importante puncte ale agendei, dar nu este aşteptată nicio decizie, a avertizat Kirby. "Cel care ia acest tip de decizii este comandantul-şef" (preşedintele Joe Biden - n.r.), a reamintit oficialitatea americană.

Însă această reuniune ministerială îl va ajuta pe Austin "să-şi elaboreze raţionamentul şi tipul de recomandări pe care va trebui să-l ofere comandantului-şef", a mai spus Kirby. "Şi, după cum le-a declarat omologilor săi, în special celor din NATO, nicio decizie nu va fi luată fără o consultare şi o discuţie corespunzătoare cu ei", a adăugat el.

În virtutea acordului istoric încheiat în februarie 2020 între Washington şi talibani, SUA s-au angajat să-şi retragă toate trupele din Afganistan până în mai 2021, în principal în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor afgani.

La 15 ianuarie, Washingtonul a redus la 2.500 numărul soldaţilor săi din Afganistan, cifra cea mai scăzută din 2001, în timp ce aliaţii NATO îşi menţin efectivele în această ţară. Însă atacurile comise de talibani s-au înmulţit, iar un grup consultativ înfiinţat de Congresul american a făcut recent apel la amânarea retragerii din luna mai.

Printre alte subiecte de discuţie la reuniunea NATO mai figurează îngheţarea retragerii parţiale a trupelor americane din Germania, decisă de Donald Trump. Fostul preşedinte american anunţase în iunie 2020 că intenţionează să reducă la 25.000 numărul militarilor din contingentul american staţionat permanent în Germania, faţă de 34.500 de militari în prezent.

În fapt, această retragere nici nu a început, în contextul sosirii la Casa Albă a lui Joe Biden, la 20 ianuarie, a declarat pentru AFP un alt purtător de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Thomas Campbell. "Încă ne aflăm în fază de planificare", a explicat el.

Fricţiunile din timpul administraţiei Trump au fost accentuate de insistenţa preşedintelui republican de "a-i face să plătească" pentru apărare pe aliaţii SUA. Şi în această privinţă tonul s-a schimbat, notează AFP.

"Cred că ministrul (Lloyd Austin - n.r.) va reaminti faptul că securitatea colectivă este o securitate reciprocă", a declarat Kirby, amintind că, în 2014, aliaţii din NATO s-au angajat să direcţioneze 2% din bugetul lor pentru cheltuielile de apărare. "Dar cred totodată că (Austin) va recunoaşte că mulţi dintre aliaţii noştri din NATO ating sau chiar depăşesc aceste 2% şi că mulţi fac eforturi uriaşe pentru a ajunge acolo", a adăugat el.

Miniştrii apărării din NATO urmează să discute şi despre situaţia jihadiştilor străini aflaţi încă în detenţie în tabere din nord-estul Siriei administrate de forţele kurde, dosar în legătură cu care noua administraţie Biden a cerut comunităţii internaţionale să-şi repatrieze cetăţenii, urmând aceeaşi linie ca cea adoptată de administraţia lui Donald Trump.

Potrivit ONU, peste 64.000 de persoane, din care 15% străini, în marea lor majoritate femei şi copii, trăiesc în aceste tabere de detenţie, fiind vorba în general despre familii de jihadişti, membri ai grupării teroriste Stat Islamic. Majoritatea ţărilor, îndeosebi cele europene, care au cetăţeni în aceste tabere nu sunt dispuse să-i primească. Unele dintre ele au repatriat un număr limitat de copii orfani de jihadişti.

Şi tensiunile cu Turcia ar putea figura pe ordinea de zi, în special în ceea ce priveşte achiziţionarea de către Ankara a bateriilor de rachete ruse de tip S400. Administraţia Biden a cerut guvernului de la Ankara să renunţe la acest plan, urmând şi în acest caz linia adoptată de precedenta administraţie. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)