Portughezii sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele - cel mai probabil, actualul preşedinte, conservatorul Marcelo Rebelo de Sousa, urmând să fie reales - într-un scrutin sub semnul carantinei impuse ca urmare a contextului sanitar dramatic provocat de criza coronavirusului, transmite AFP.

Şapte candidaţi aspiră la funcţia de preşedinte al Portugaliei, într-o ţară în care şeful statului nu are putere executivă, însă joacă rolul de arbitru în caz de criză politică şi poate dizolva parlamentul pentru a convoca alegeri legislative anticipate.

Starea de urgenţă sanitară, în vigoare de la începutul lui noiembrie 2020, şi a doua carantină generală impusă acum o săptămână nu au putut influenţa data organizării alegerilor, care se desfăşoară în conformitate cu un calendar stabilit de o lege electorală extrem de strictă.

În faţa posibilităţii de a amâna scrutinul, candidaţii şi observatorii se tem de un absenteism record, care aruncă o umbră de îndoială asupra prognozelor din sondaje, ce îl dau totuşi câştigător din primul tur pe actualul preşedinte. Toţi cei patru preşedinţi pe care i-a avut Portugalia după revenirea la democraţie, în 1974, au fost aleşi în primul tur, notează AFP.

Rămas extrem de popular după alegerea sa, în urmă cu cinci ani, Marcelo Rebelo de Sousa a coabitat fără probleme majore cu socialiştii premierului Antonio Costa care, pentru a evita o înfrângere sigură, nu şi-a depus candidatura la scrutinul prezidenţial.

Cu scopul de a încuraja participarea celor circa 9,8 milioane de alegători înscrişi, din care 1,5 milioane în străinătate, autorităţile electorale au organizat pentru prima dată, duminica trecută, o zi de vot anticipat. Aproape 200.000 de alegători au răspuns apelului, însă imaginile cu cozi lungi de aşteptare care s-au format în faţa unor secţii de votare, mai ales la Lisabona, nu au avut efectul scontat, acela de a linişti populaţia.

Echipe de voluntari s-au deplasat din uşă în uşă pentru a strânge buletinele de vot ale unui număr de circa 13.000 de persoane plasate în carantină sau izolate în căminele de bătrâni.

Foto: (c) NUNO VEIGA/EPA

Adăugându-se recordului de decese înregistrate zilnic în ultima perioadă, închiderea şcolilor timp de 15 zile, care a intrat în vigoare vineri, a fost încă un semnal că a venit momentul unui lockdown strict.

În faţa unui scenariu lipsit de surprize, preşedintele în exerciţiu riscă să aibă dificultăţi în a-şi motiva susţinătorii, în contextul în care o parte a dreptei îi reproşează că a avut o atitudine conciliantă faţă de executiv, ajuns la putere graţie sprijinului stângii radicale.

EFE a realizat o scurtă caracterizare a candidaţilor, iar ordinea reflectă preferinţele exprimate de portughezi în sondajele de opinie:

Foto: (c) MANUEL DE ALMEIDA/EPA

Marcelo Rebelo de Sousa - continuitatea

Este actualul şef al statului şi favorit clar la realegere. În vârstă de 72 de ani, acest profesor de drept şi fost comentator tv va obţine, potrivit sondajelor, o victorie în primul tur de scrutin, urmând să înregistreze circa 60% din voturi. Rezultatul ar putea fi însă complicat de o rată mare a absenteismului.

Acţiunile lui De Sousa au creat un precedent în legătură cu ceea ce poate face un şef de stat în timpul unei pandemii. Preşedintele în exerciţiu a făcut presiuni pentru declararea unei prime carantine, în martie 2020, a avut zeci de întâlniri cu specialiştii - generând adesea critici pentru exces de iniţiativă - şi a pledat pentru o mai bună finanţare a sistemului de sănătate publică.

La fel de notorii au fost şi obiecţiile sale la adresa mai multor miniştri, care au dus la demisia a doi dintre ei, precum şi faptul că a recurs constant la dreptul său de veto pentru a se opune mai multor legi: a făcut asta în 23 de rânduri, în cinci ani de mandat.

Este susţinut de PSD (centru-dreapta), formaţiune care este lider al opoziţiei, şi de partidul democrat-creştin CDS.

Foto: (c) TIAGO PETINGA/EPA

Ana Gomes - sfidarea guvernului

Fostă eurodeputată socialistă, Ana Gomes are cele mai multe şanse să devină alternativa la Rebelo de Sousa şi ar putea da bătăi de cap propriului ei partid, condus de premierul Antonio Costa, care nu o susţine oficial.

Nu este nevoie ca aspiranţii la Preşedinţia Portugaliei să beneficieze de sprijinul unei formaţiuni politice, deşi se obişnuieşte ca un partid să sprijine un candidat, motiv pentru care situaţia în care se află Gomes este văzută ca o dovadă a divizării socialiştilor.

De profesie jurist, Gomes, în vârstă de 66 de ani, are o largă experienţă diplomatică şi a făcut din combaterea corupţiei principalul ei cal de bătaie. Ea a promis să întărească pârghiile justiţiei în eliminarea corupţiei de stat, pe care o consideră una dintre principalele obstacole în calea democraţiei portugheze.

Foto: (c) ANTONIO COTRIM/EPA

Andre Ventura - agitatorul extremei drepte

Este surpriza scrutinului. Andre Ventura, lider şi singurul deputat al partidului de extremă dreapta Chega (a intrat în parlament în 2019 cu 1% din voturi), pare a avea şanse să se claseze pe poziţia a treia la alegerile prezidenţiale, cu estimări de până la 10% din voturi.

Cu o strategie care mizează pe crispare şi pe confruntare, ''condimentată'' de-a dreptul cu lipsa de respect, Ventura, fost comentator sportiv şi jurist, în vârstă de 38 de ani, cere în mod populist votul portughezilor nemulţumiţi, cu un discurs dur care include propunerea de a reduce numărul de deputaţi sau de a impune pedepse cu închisoare pe viaţă.

Foto: (c) JOSE SENA GOULAO/EPA

Joao Ferreira - vocea muncitorilor

Este candidatul susţinut de Partidul Comunist Portughez (PCP). Sondajele îl creditează cu 5% din voturi la capătul unei campanii în care a cerut o mai mare aplecare spre problemele cu care se confruntă lucrătorii în plină pandemie de coronavirus.

De profesie biolog, eurodeputat din 2009, Ferreira, în vârstă de 42 de ani, a pledat pentru ignorarea deficitului şi a austerităţii şi a cerut o axare pe garantarea asistenţei sociale.

Foto: (c) PAULO NOVAIS/EPA

Marisa Matias - stabilitatea

Este pentru a doua oară când se prezintă la un scrutin prezidenţial, susţinută de formaţiunea Bloco de Esquerda, însă sondajele o creditează cu doar 3% din intenţiile de vot.

De profesie sociolog, eurodeputata în vârstă de 44 de ani pledează pentru protejarea locurilor de muncă şi apără stabilitatea ca principală atribuţie a unui şef de stat.

A fost protagonista celui mai inedit moment al campaniei electorale, generând un val de susţinere cu hashtagul "vermelhoembelem" (roşu de Belem, sediul preşedinţiei), după ce a fost atacată de Ventura pentru că a folosit un ruj de buze cu o culoare roşu intens.

Foto: (c) PAULO NOVAIS/EPA

Tiago Mayan - primul liberal

Autointitulat primul candidat "cu adevărat liberal", Tiago Mayan, avocat în vârstă de 43 de ani şi susţinut de Iniţiativa Liberală, este creditat cu 3% din intenţiile de vot şi promovează un mesaj în favoarea unei mai mari diversităţi politice.

S-a remarcat şi pentru că l-a criticat deschis pe actualul preşedinte, considerând că şi-a compromis independenţa prin promovarea guvernului Costa.

Foto: (c) ESTELA SILVA/EPA

Vitorino Silva - neutronul liber

Silva este un fel de neutron liber al alegerilor prezidenţiale. Cunoscut în Portugalia drept "Tino de Rans", pentru participarea sa la diferite 'reality shows', Silva s-a prezentat la scrutinul prezidenţial din 2016, unde a obţinut 3,28% din voturi, iar acum se prezintă din nou, având o cotă de doar 2% a intenţiilor de vot.

În vârstă de 49 de ani, Silva pledează pentru prioritizarea sistemului sanitar şi pentru susţinerea micilor afaceri din fondurile europene destinate recuperării post-COVID-19. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)