Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, care se desfăşoară duminică avându-i candidaţi pe opozanta Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi preşedintele în exerciţiu Igor Dodon, susţinut de Partidul Socialiştilor, este reflectat pe larg de agenţiile de presă internaţionale, care consemnează la unison că fosta republică sovietică oscilează de ani de zile între ambiţiile europene şi apropierea de Moscova.

Fost prim-ministru, Maia Sandu, care a lucrat pentru Banca Mondială, a creat o surpriză conducând primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie cu 36% din voturi faţă de circa 33% pentru Igor Dodon, datorită unui sprijin fără precedent al alegătorilor care votează în străinătate, comentează AFP.

Cu 3,5 milioane de locuitori, Republica Moldova se numără printre cele mai sărace ţări din Europa şi până la 40% din populaţia sa, conform estimărilor, a plecat în străinătate pentru a scăpa de sărăcie.

Înconjurată de Ucraina pro-occidentală şi România, membră a Uniunii Europene, Republica Moldova a fost zguduită în 2015 de un uriaş scandal de corupţie legat de dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci naţionale, echivalent cu 15% din PIB, aminteşte agenţia franceză de presă.

Ultimele sondaje arată o competiţie strânsă între cei doi candidaţi, astfel că rezultatul votului ar putea fi decis încă o dată de diaspora moldovenească din Europa, care, potrivit presei locale, a mers din nou masiv la urne formând cozi uriaşe la unele secţii de votare din Germania şi Italia.

Opozanta Maia Sandu a primit sprijin din partea Bucureştiului, care are legături istorice puternice cu Chişinăul. Moscova l-a susţinut public pe Dodon acuzând Occidentul de amestec şi orchestrarea unui "scenariu revoluţionar" pentru Moldova, care a experimentat deja dispute post-electorale.

Dodon, în vârstă de 45 de ani, a învins-o anterior pe Sandu în alegerile din 2016, dar s-a clasat în spatele acesteia în primul tur al votului din 2020, la începutul acestei luni, scrie DPA.

În calitate de preşedinte, Dodon a căutat sprijin din partea Rusiei, în timp ce Republica Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, s-a aflat aproape de colapsul economic în ultimii ani. Sandu, de 48 de ani, a prezentat o mai mare integrare cu UE drept o cale de ieşire din criza economică.

Alegătorii moldoveni vor decide duminică dacă îi vor da preşedintelui pro-rus Igor Dodon încă patru ani în funcţie sau îi vor da puterea Maiei Sandu, care favorizează legături mai strânse cu Uniunea Europeană. Sondajele de opinie îi plasau pe cei doi candidaţi umăr la umăr în preferinţele electoratului înaintea celui de-al doilea tur. Sandu s-a poziţionat pe primul loc în primul tur de scrutin în urmă cu două săptămâni, cu o creştere târzie a sprijinului din partea alegătorilor din diaspora, dar nu a reuşit să obţină suficiente voturi pentru o victorie absolută, scrie Reuters.

Evocând nivelul de sărăcie - ''una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa'' -, agenţia britanică de presă adaugă că ţara a suferit o recesiune economică puternică în timpul pandemiei COVID-19.

Uniunea Europeană a încheiat un acord privind legături comerciale şi politice mai strânse cu Republica Moldova în 2014, dar a devenit din ce în ce mai critică cu privire la palmaresul său privind reformele. Ţara s-a confruntat cu o instabilitate politică în ultimul deceniu.

Fost economist al Băncii Mondiale, care adoptă o poziţie dură în ceea ce priveşte corupţia, Sandu a condus anul trecut un guvern de scurtă durată, care a fost dat jos printr-o moţiune de cenzură, aminteşte Reuters. Dacă Sandu câştigă preşedinţia, va căuta probabil să organizeze alegeri parlamentare rapide pentru consolidarea puterii, deoarece parlamentul este controlat de socialişti, fostul partid al lui Dodon.

Sandu a primit mesaje de sprijin din partea ministrului german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, şi a fostului preşedinte al Consiliului European Donald Tusk. Unii dintre susţinătorii lui Dodon au denunţat acest sprijin ca o încercare de destabilizare a Moldovei.

Un comunist devenit socialist, Dodon nu a reuşit să depăşească diviziunea din ţară între susţinătorii Rusiei şi cei ai apropierii şi integrării viitoare în UE, tabere care se confruntă de la căderea Uniunii Sovietice în urmă cu aproape 30 de ani, constată la rândul său agenţia spaniolă de presă EFE.

Înainte de a veni la putere acum patru ani, el a promis că prima sa vizită va fi la Moscova. S-a ţinut de cuvânt şi, de fapt, a călătorit de mai multe ori pe an la vecinul din nord pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, cu care a legat o relaţie strânsă.

Liderul rus a răspuns cu acorduri economice, contracte de afaceri şi credite, esenţiale pentru supravieţuirea economiei moldoveneşti aflate în dificultate.

Dodon, care a fost mult mai favorabil poziţiei Rusiei faţă de republica transnistreană - el nu doreşte retragerea trupelor ruseşti - este un aliat al Moscovei mult mai loial decât fostul lider comunist Vladimir Voronin, care a condus ţara între 2001 şi 2009. Ca răspuns, şi după trei decenii de dovadă de forţă, Moscova a fost de acord să retragă arsenalul sovietic din regiunea separatistă.

Toate aceste măsuri au îmbunătăţit imaginea Rusiei în ţară, dar proeuropenii rămân majoritari, în special în capitala Chişinău, deoarece mulţi au rude care lucrează în ţări membre UE.

Dodon s-a opus includerii integrării europene ca obiectiv strategic în Constituţie, aşa cum a propus guvernul liberal, susţinând că o astfel de măsură fără medierea unui referendum doar ar agrava diviziunea din ţară.

Înainte de a ajunge la putere, liderul moldovean sugerase că va revizui relaţiile cu UE, dar, odată ce a devenit preşedinte, a optat pentru o Realpolitik ce constă în menţinerea Acordului de asociere, fiind conştient că denunţarea lui ar fi o măsură prea nepopulară care, fără a merge mai departe, în Ucraina vecină a provocat o revoluţie.

Dodon este, însă, inflexibil în ceea ce priveşte unificarea cu România, la care aspiră de la independenţă unii politicieni liberali moldoveni. El a răspuns ferm la orice declaraţie în acest sens a unor lideri români, cum ar fi fostul preşedinte Traian Băsescu, căruia i-a retras cetăţenia moldovenească.

În acest sens, el are sprijinul majorităţii moldovenilor, deoarece susţinătorii unirii cu România nu depăşesc 25%, şi al Rusiei, care suspectează că acest lucru ar însemna şi aderarea la NATO.

Preşedintele moldovean a spus deja în numeroase ocazii că aderarea la Alianţa Nord-Atlantică este o linie roşie pe care nu doreşte să o treacă,preconizând în acelaşi timp să rămână şi în afara alianţei militare post-sovietice, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.

De când a preluat funcţia, strategia lui Dodon a fost ca partidul său, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, să controleze atât Preşedinţia, cât şi Guvernul, lucru pe care l-a realizat la sfârşitul anului 2019. Totul indică însă că guvernul condus de Ion Chicu, fost consilier al lui Dodon, are zilele numărate din cauză că mai mulţi deputaţi ai Partidului Democrat, aliatul socialiştilor, au părăsit formaţiunea.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Citește și:

LIVE UPDATE #alegeriRMoldova Al doilea tur al alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova