Veterani şi parlamentari americani şi-au exprimat indignarea faţă de decizia luată anul acesta de administraţia prezidenţială a SUA, de a muta într-un loc mai puţin vizibil de la Casa Albă un drapel în onoarea militarilor dispăruţi, transmite Reuters vineri.
 

Drapelul era dedicat prizonierilor de război şi soldaţilor daţi dispăruţi în acţiune. Un material video difuzat în iunie de preşedinţia americană arată că drapelul a fost coborât, în cadrul unei ceremonii private cu onoruri militare, dintr-o poziţie deasupra Casei Albe. Cu numai câteva luni înainte, preşedintele Donald Trump promulgase o lege care prevedea arborarea zilnică a drapelului pe mai multe clădiri federale, inclusiv Casa Albă.

Evenimentul a revenit în atenţie în contextul controversei provocate de ştiri de presă conform cărora Trump a folosit termeni jignitori la adresa veteranilor. El i-a numit ''învinşi'' (losers) pe militarii americani înmormântaţi în Franţa, unde au căzut în Al Doilea Război Mondial, şi ''fraieri'' (suckers) pe infanteriştii marini.

Preşedintele a dezminţit informaţia publicată de revista The Atlantic. Reuters reaminteşte însă că el şi-a exprimat public în trecut dispreţul faţă de senatorul republican John McCain - între timp decedat - care fusese prizonier de război în Vietnam. Într-o carte în curs de publicare intitulată ''Rage'' (Furie), jurnalistul Bob Woodward, celebru pentru dezvăluirea cazului Watergate împreună cu Carl Bernstein, dezvăluie şi critici ale lui Trump la adresa generalilor americani.

''E destul de rău că preşedintele Trump îi ridiculizează public pe eroii de război, cum ar fi senatorul McCain şi alţii căzuţi prizonieri pe câmpul de luptă. El promovează inexplicabil drapelul Confederat (al Confederaţiei secesioniste a statelor din sud, în războiul civil din SUA - n. red.), dar nu arborează drapelul prizonierilor de război şi al celor dispăruţi în acţiune. Asta face parte dintr-un model de lipsă de respect din partea preşedintelui Trump la adresa celor care au slujit onorabil naţiunea'', a declarat senatorul democrat Jack Reed, unul din promotorii legii privind drapelul.

Senatoarele democrate Elizabeth Warren şi Margaret Hassan, de asemenea susţinătoare ale legii respective, au trimis joi o scrisoare la Casa Albă, cerând revenirea asupra deciziei de mutare a drapelului.

Legea a fost promovată şi de republicani, printre care senatorii Marco Rubio, Tom Cotton şi John Tune; Trump a promulgat-o în noiembrie anul trecut.

Luna trecută, grupul Foştilor Prizonieri de Război Americani, care reprezintă circa 10.000 de militari şi familiile acestora, şi-a arătat indignarea faţă de mutare, numind-o ''o palmă peste faţă''. ''În timp ce (preşedintele Trump) se laudă cu sprijinul pentru forţele armate ale SUA şi familiile acestora, acţiunile vorbesc mai tare decât cuvintele. Iar această acţiune vorbeşte despre dispreţul pentru prizonierii de război şi cei dispăruţi în luptă'', arată grupul.

Începând din Al Doilea Război Mondial au fost daţi dispăruţi peste 82.000 de militari americani. Legea prevede că drapelul dedicat acestora trebuie arborat ''într-un mod gândit să asigure vizibilitatea pentru public''. În locul unde este amplasat acum, drapelul poate fi văzut doar din câteva puncte din afara complexului Casei Albe.

Pe drapelul negru cu alb figurează imaginea unui om sub un foişor de pază, privind spre un gard de sârmă ghimpată, şi textul ''nu v-am uitat''.

Preşedinţia şi-a susţinut punctul de vedere privind mutarea, dar nu a dat nicio explicaţie privind motivul. ''Preşedintele Trump a inaugurat anul acesta, pe terenul Casei Albe, un memorial pentru prizonierii de război şi cei dispăruţi în acţiune, în memoria veşnică a militarilor eroi care au fost prizonieri de război sau au dispărut în luptă'', a declarat Judd Deere, purtător de cuvânt al Casei Albe. ''Preşedintele a ales un loc în colţul de sud-vest al Peluzei de Sud pentru memorialul vizibil şi sfânt, care poate fi văzut de toţi cei care vizitează Casa Albă şi unde se află drapelul prizonierilor de război şi dispăruţilor'', a precizat el. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Gabriela Badea)