Marţi, în cea de-a doua vizită la Beirut în mai puţin de o lună, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe politicienii libanezi că riscă sancţiuni dacă nu îşi vor reorienta ţara în următorul trimestru, informează Reuters.

Macron a marcat centenarul Libanului plantând un cedru - simbolul naţional, dar a intensificat totodată presiunile pentru reformă, deoarece libanezii se confruntă cu cea mai ameninţare la adresa stabilităţii de după războiul civil din 1975-1990: criza economică.

'Este ultima şansă pentru acest sistem', a declarat preşedintele Franţei într-un interviu pentru Politico, în timpul deplasării de luni către Beirut. 'Ştiu că fac un pariu dificil (...) pun pe masă singurul lucru de care dispun: capitalul meu politic', a adăugat el.

Macron a spus că urmăreşte să obţină din partea liderilor libanezi 'angajamente credibile' şi 'un mecanism de continuare solicitant', inclusiv organizarea de alegeri legislative în 6-12 luni. Potrivit unui comunicat al Palatului Elysee (preşedinţia franceză), puietul de cedru plantat de preşedinte într-o rezervaţie forestieră din munţii de la nord de Beirut exprimă 'speranţa în viitorul ţării'. Forţele aeriene franceze au marcat evenimentul survolând regiunea şi lăsând dâre de fum roşu, alb şi verde, culorile naţionale ale Libanului.

Politicienii libanezi, din care unii sunt foşti lideri militari care au condus timp de decenii un stat corupt la scară industrială, trebuie să facă faţă acum crizei economice, în timp ce o mare parte din Beirut este devastată de explozia produsă în 4 august în portul capitalei. Vizita de luna trecută preşedintelui a avut loc la puţin timp după catastrofa soldată cu peste 190 de morţi şi 6000 de răniţi.

Cu câteva ore înaintea sosirii lui Macron, în Liban a fost desemnat un nou prim-ministru, Mustapha Adib, în urma unui consens între marile partide la care - potrivit unor politicieni libanezi de primă mărime - s-a ajuns la sfârşitul săptămânii trecute tot sub presiunea preşedintelui francez. Macron a declarat luni seara presei că doreşte 'să se asigure că guvernul în curs de formare va implementa reformele necesare'.

După ce a fost nominalizat ca premier, Adib a făcut apel la formarea rapidă a noului guvern şi la reforme rapide, anunţând totodată că doreşte un acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Din octombrie, lira libaneză s-a prăbuşit, iar depozitele bancare au fost îngheţate, în timp ce valoarea lor în sistemul bancar paralizat scădea rapid. Sărăcia şi şomajul au crescut şi mai mult într-o ţară care are cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor din lume. Săptămâna trecută, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian aprecia chiar că Libanul riscă să dispară din cauza lipsei de acţiune din partea clasei politice.

Libanul este independent, între frontierele actuale, din 1943, în urma unui acord între Franţa şi Regatul Unit. În virtutea acestei legături istorice, Macron a fost principalul promotor al eforturilor internaţionale de a-i convinge pe liderii de la Beirut să combată corupţia şi să adopte reforme.

Preşedintele francez s-a întâlnit luni seară cu una din cele mai cunoscute cântăreţe din lumea arabă, Fairouz, în vârstă de 85 de ani, a cărei muzică este mai presus de dezacordurile profunde între libanezi. În faţa locuinţei acesteia, Macron a fost întâmpinat de zeci de protestatari cu pancarte pe care scria 'Niciun guvern făcut de sau alături de criminali' şi 'Nu fiţi de partea greşită a istoriei'.

Pe agenda lui Macron mai figurează un tur al capitalei libaneze afectate de explozie, o întâlnire cu preşedintele libanez Michel Aoun la o recepţie cu ocazia centenarului Libanului şi discuţii cu diferite facţiuni libaneze. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, imagine: ©AP, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Ady Ivaşcu)