Căderea Zidului Berlinului/ Începutul şi sfârşitul Cortinei de fier

"Cortina de fier" semnifică separarea, într-o primă fază ideologică, iar apoi fizică creată în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial între zona de influenţă sovietică, în estul continentului, şi statele din vest. Această barieră s-a prăbuşit în 1989 odată cu căderea Zidului Berlinului.
De unde vine expresia?
Metafora a fost popularizată de Winston Churchill: "De la Szczecin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier s-a lăsat peste continent", a declarat fostul premier britanic la 5 martie 1946, într-un discurs rostit în Statele Unite.
Paternitatea ei este atribuită însă scriitorului rus Vasili Rozanov, care a folosit-o în 1918, referindu-se la revoluţia bolşevică, în cartea "Apocalipsa vremurilor noastre": "Zăngănind, trosnind şi scârţâind, o cortină de fier coboară peste istoria Rusiei".
Frontieră ideologică, apoi fizică
Frontiera dintre Europa comunistă şi Occident, concepută de conducătorii sovietici pentru a bloca ideologia occidentală, s-a materializat treptat, pentru a pune frâu fugii cetăţenilor spre Vest.
Instalată în 1949 de Ungaria, iar apoi şi de alte ţări din blocul comunist, frontiera era formată din sârmă ghimpată, şanţuri, ziduri de beton, alarme electrice, dispozitive de foc automat sau mine şi se întindea pe câteva mii de kilometri.
Zidul Berlinului
În Germania de est, conducătorii comunişti au decretat, în 1952, o zonă de interdicţie pe o lăţime de 10 metri de-a lungul frontierei cu Republica Federală Germană (RFG), apărată cu sârmă ghimpată şi posturi de supraveghere.
Totuşi, dispozitivul avea o fisură: Berlinul era separat în două părţi, una sub control sovietic, cealaltă sub control occidental, între care se putea circula fără mare dificultate. Circa trei milioane de oameni au reuşit să se refugieze în RFG via Berlinul de vest între 1952 şi 1961, golind Republica Democrată Germană (RDG) de energii vitale.
Foto: (c) MAURITZ ANTIN / EPA
În 1961, regimul est-german a obţinut acordul Moscovei pentru a ridica Zidul Berlinului, prezentat drept o "baricadă antifascistă".
Zidul, dublat în partea de est de un no-man's land, se întindea pe o lungime de 155 de kilometri, dintre care 43 scindau oraşul în două, de la nord la sud, iar 112 izolau enclava Berlinului de vest de teritoriul RDG. Era format în cea mai mare parte din beton armat şi grilaje metalice.
Trecere riscantă în Occident
Cetăţenii Europei de est nu se puteau deplasa în Occident decât în condiţii stricte.
Totuşi, candidaţii la exod îşi asumau orice risc. Şase sute până la şapte sute de oameni, potrivit istoricilor, şi-au pierdut viaţa încercând să scape de regimul est-german.
Dintre aceştia, peste 100 şi-au găsit sfârşitul la Zidul Berlinului. Totuşi, circa 5000 de oameni au reuşit să treacă de acest obstacol, uneori folosind stratageme foarte ingenioase. O familie a reuşit să fugă în partea vestică pe o tiroliană improvizată de pe un acoperiş din Est susţinută de partea cealaltă a zidului de apropiaţi ai lor. Alţii au traversat înot fluviul Spree care traversează Berlinul, au trecut prin tuneluri sau ascunşi în maşini.
1989, momentul demolării
În mai 1989, Ungaria a hotărât redeschiderea graniţei cu Austria, ceea ce a generat prima breşă în Cortina de fier. La 19 august, peste 600 de est-germani aflaţi în vacanţă în Ungaria au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria, cu ocazia unui picnic paneuropean, pentru a fugi în Vest, în primul exod masiv de acest gen din 1961.
Regimurile comuniste din Europa de est au început să cadă, iar URSS, condusă pe atunci de Mihail Gorbaciov, nu a intervenit.
RDG a fost zdruncinată de manifestaţii fără precedent. La 9 noiembrie, un înalt responsabil RDG-ist a fost luat pe nepregătite de ziarişti, întrebat fiind în legătură cu data intrării în vigoare a noilor drepturi de circulaţie pentru est-germani. "Din câte ştiu, imediat", a răspuns acesta, răspuns ce a declanşat un flux de mii de berlinezi din est spre posturile de control, ai căror gardieni, debusolaţi, au sfârşit prin a ridica barierele.
În noaptea care a urmat berlinezii au sărbătorit evenimentul urcaţi pe zid, pentru a începe apoi să-l demoleze cu târnăcopul.
Doi ani mai târziu, URSS s-a destrămat.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Citeşte şi:
Căderea Zidului Berlinului/ 9 noiembrie 1989, ziua care a schimbat lumea
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Spania: Parchetul deschide o anchetă cu privire la moartea a mii de spanioli în lagăre naziste
Parchetul spaniol a anunțat luni deschiderea unei anchete referitoare la moartea a aproape 4.500 de spanioli în lagăre de exterminare naziste, unde fuseseră deportați după ce se exilaseră în Franța pentru a fugi de dictatura lui Franco, transmite AFP. Ministerul Public urmărește să stabilească dacă a existat 'o strategie comună între dict
Israelul a aprobat un plan prevăzând 'cucerirea' Fâșiei Gaza (sinteză AFP)
Cabinetul de securitate israelian a aprobat o extindere a operațiunilor militare vizând 'cucerirea' Fâșiei Gaza, după ce autoritățile au dispus mobilizarea a zeci de mii de rezerviști pentru această ofensivă, a declarat luni
Viitorul cancelar german Friedrich Merz promite reforme
Berlin, 5 mai /Agerpres/- Viitorul cancelar federal german de centru-dreapta, Friedrich Merz, a promis luni acțiuni rapide de reformă economică pentru a scoate Germania din recesiune, relatează agențiile Reuters și DPA. Blocul politic al lui Merz, format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), și
UE: Fără China, Rusia nu ar putea continua să atace Ucraina 'cu aceeași forță'
Comisia Europeană a declarat luni că, fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei 'cu aceeași forță' și a subliniat că Beijingul 'rămâne un facilitator-cheie' al Kremlinului, relatează EFE. 'China rămâne un facilitator-cheie pentru continuarea războiului de agresiune al Rusiei
Uniunea Europeană, 'îngrijorată' de noul plan israelian pentru Fâșia Gaza, face apel la 'reținere'
Uniunea Europeană este 'îngrijorată' de noul plan israelian privind 'cucerirea' Fâșiei Gaza și face apel să se dea dovadă de 'cea mai mare reținere', a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului său diplomatic, relatează AFP. 'Uniunea Europeană este îngrijorată de extinderea prevăzută a operațiunii fo
Franța: Ministerul de Interne înăsprește criteriile de naturalizare a străinilor
Ministrul de interne francez, Bruno Retailleau, a prezentat luni un nou ordin ce vizează înăsprirea criteriilor de naturalizare a străinilor, în materie de respectare a legilor, cunoaștere a limbii franceze și inserție pe piața muncii, transmite AFP. 'Această circulară reprezintă o ruptură', dar 'nu cu dreptul nostru', a subliniat R
O jurnalistă rusă, care risca ani grei de închisoare pentru criticile împotriva invaziei în #Ucraina, exfiltrată în Franța de RSF
Jurnalista rusă Ekaterina Barabaș, critic de cinema - care risca până la zece ani de închisoare pentru că a denunțat războiul dus de Moscova în Ucraina -a fost exfiltrată prin țări terțe, în Franța de către Reporters sans frontieres (RSF- Reporteri fără frontiere), a anunțat luni această organizație neguvernamentală în cadrul unei conferințe de
Trei civili uciși în atacuri cu drone ucrainene în regiunea rusă Kursk
Atacuri cu drone ucrainene au ucis luni trei civili în regiunea rusă Kursk, a anunțat guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Hinștein, relatează AFP. Forțele ucrainene au lansat un atac surpriză asupra teritoriului de la granița cu Ucraina în august 2024, cucerind aproximativ 1.400 de kilometri pătrați. Armata rusă desfășoară o ofensivă la s
Iranul afirmă că poziția sa față de negocierile cu SUA cu privire la programul nuclear rămâne neschimbată
Iranul rămâne angajat față de diplomație cu Statele Unite, a indicat luni guvernul de la Teheran, după ce a patra rundă de negocieri cu Washingtonul cu privire la programul nuclear, prevăzută să aibă loc pe 3 mai la Roma, a fost amânată din 'motive logistice', transmite Reuters. 'Noi ne-am anunțat angajamentul de a continua pe calea dia
Kremlinul afirmă că este necesară o întâlnire Trump-Putin
Kremlinul a declarat luni, referitor la o eventuală întrevedere în Arabia Saudită între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, că o întâlnire între cei doi este necesară, dar a precizat că liderul rus nu are prevăzută nicio deplasare în Orientul Mijlociu pentru jumătatea acestei luni, transmite Reuters.
UE vrea să investească 500 de milioane de euro pentru a atrage cercetători
Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen vor să-i atragă pe cercetătorii străini - amenințați în special în SUA de politicile administrației Trump - organizând în acest scop luni la Paris conferința Choose Europe for Science, relatează AFP. Președinta Comisiei Europene a anunțat în cadrul conferinței că Uniunea Eur
Mișcarea Hamas acuză Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic''
Mișcarea islamistă palestiniană Hamas a acuzat luni Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic'' și că este responsabil pentru ''agravarea catastrofei umanitare'' din Fâșia Gaza, informează France Presse. ''Respingem utilizarea ajutorului umanitar ca un mijloc de șantaj
Partidul german de extremă dreapta AfD depune plângere după ce a fost clasificat drept 'extremist'
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), aflat în prezent în fruntea sondajelor naționale în Germania, a anunțat luni că a declanșat o acțiune în justiție contra deciziei Oficiului federal de informații interne de a-l clasifica drept partid 'extremist' de dreapta ce ar putea reprezenta un pericol pentru ordinea democratică, informează AFP ș
Președintele Kenyei a scăpat nevătămat după ce o persoană din public a aruncat cu un pantof în el la un miting
Președintele kenyan William Ruto a reușit să se ferească de o lovitură cu un pantof: el a parat obiectul de încălțăminte cu brațul la un miting în provincia Migori din estul țării, relatează luni agenția Reuters. El a ținut duminică un discurs despre costul vieții în Kenya, subiect care a iritat publicul și l-a obligat pe șef
Tensiuni India-Pakistan: Armata pakistaneză a efectuat încă un test cu rachete
Armata pakistaneză a anunțat luni că a efectuat un test de lansare de rachete, al doilea în două zile, pe fondul tensiunilor în creștere cu India vecină, relatează AFP. ''Pakistanul a efectuat astăzi un test reușit de lansare a unei rachete Fattah, cu o rază de acțiune de 120 km'', a informat armata într-un co