Candidaţii la preluarea conducerii guvernului Spaniei după alegerile de duminica aceasta au participat luni la o intensă dezbatere televizată, în care "toţi contra toţi" s-a transformat în principalul argument pentru a obţine votul nehotărâţilor, scrie EFE.

Dezbaterea, unica din această atipică şi scurtă campanie electorală, i-a adus faţă în faţă pe liderul socialist şi premier în exerciţiu, Pedro Sanchez, pe conservatorul Pablo Casado (Partidul Popular), liberalul Albert Rivera (Ciudadanos) şi pe reprezentantul stângii Pablo Iglesias (Unidas Podemos).

A luat parte de asemenea, în premieră, şi liderul formaţiunii de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal.

Întâlnirea se anunţa tensionată în acest moment de incertitudine crescută cu privire la rezultatul alegerilor din 10 noiembrie.

Ultimele sondaje publicate luni prevăd o egalitate tehnică între blocul de stânga şi cel de dreapta, niciunul dintre acestea urmând să nu atingă nivelul de 176 de mandate pentru a obţine majoritatea absolută.

De aceea, participanţii la dezbatere au căutat să smulgă voturi inclusiv din propriile blocuri, cu discuţii care au adus confruntări între Partidul Popular (PP) şi Ciudadanos, pentru votul de centru dreapta, sau între Partidul Socialist (PSOE) şi Unidas Podemos, pentru electoratul de stânga.

Catalonia, în centrul discuţiilor

Din cele cinci teme în care a fost împărţită dezbaterea - politică economică, politici sociale şi egalitate, calitate democratică, politică internaţională şi coeziune socială, şi prin urmare Catalonia - aceasta din urmă a fost una din cele mai discutate.

În timp ce premierul în exerciţiu, Pedro Sanchez, a cerut "creşterea spaţiilor de dialog" pentru a aborda această problemă, conservatorul Pablo Casado l-a acuzat de neaplicarea legii în Catalonia şi l-a avertizat că îl va face responsabil dacă duminica aceasta catalanii nu vor putea vota în mod liber.

Casado, care l-a întrebat pe Sanchez de până la cinci ori dacă consideră Catalonia o naţiune, s-a lansat şi asupra liderului Ciudadanos, Albert Rivera, căruia i-a cerut să "nu-şi greşească adversarul".

Rivera i-a cerut lui Sanchez să garanteze desfăşurarea unor alegeri "curate şi în libertate", iar candidatul Unidas Podemos, Pablo Iglesias, a arătat că toţi candidaţii ştiu că problema Cataloniei se poate rezolva doar "cu dialog, bun simţ şi înţelepciune".

Pentru Vox, soluţia constă, potrivit lui Santiago Abascal, în măsuri precum suspendarea autonomiei Cataloniei sau arestarea preşedintelui regional catalan, pro-independenţă, Quim Torra.

La începutul acestei prime runde de discuţii, Sanchez a promis promovarea unei reforme a Codului Penal pentru interzicerea referendumurilor ilegale, între alte măsuri.

Fără acorduri aparente sau ieşire din blocaj

Umbra unui nou blocaj politic după alegeri a planat asupra întregii dezbateri.

Toţi participanţii, cu excepţia liderului Vox, s-au arătat dispuşi să colaboreze, dacă va fi necesar, pentru formarea de această dată a unui guvern stabil, însă nimeni nu a precizat cu ce tip de acorduri.

În acest sens, Sanchez a cerut ca, dacă se va produce un nou blocaj după 10 noiembrie, "să se permită guvernarea listei celei mai votate", deşi s-a arătat încrezător în posibilitatea obţinerii unei majorităţi pentru a forma un guvern "puternic şi stabil".

Diferendele apărute în legislatura trecută între PSOE şi Podemos au fost evidente în schimbul de reproşuri între liderii celor două formaţiuni.

Iglesias şi-a exprimat certitudinea că viitorul executiv va fi unul de coaliţie şi i-a amintit premierului în funcţie importanţa ca acel guvern să fie de stânga.

"Dreapta discută mult între ei, dar după aceea nu întârzie să se pună de acord. Să vedem dacă guvernăm împreună", i-a spus Iglesias lui Sanchez.

"Dacă domnul Iglesias nu este în guvern, nu va accepta niciodată un guvern fără domnul Iglesias", i-a replicat Sanchez, amintindu-i de disputele care au împiedicat formarea unui executiv şi au dus la convocarea unui nou scrutin.

A vota sau a nu vota

Ultimele sondaje relevă că la alegerile de duminică, al patrulea scrutin în patru ani, va creşte absenteismul, în linie cu scăderea interesului cu 30% pentru votul prin poştă.

Previziunile situează participarea între 70 şi 72%, faţă de 75,7% în aprilie, la ultimele alegeri.

Conform unui sondaj CIS, după dezbaterea televizată din aprilie circa 7% dintre alegători şi-au schimbat opinia. AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)