Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie privind viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) şi ale Germaniei - susţinută de alte state membre contributoare nete - sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmit agenţiile Reuters şi MTI.

''Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi'', pentru că ea afectează ''politicile tradiţionale'' şi ''introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo'', a explicat premierul ceh Andrej Babis la summitul la care iau parte 17 state din centrul, estul şi sudul Europei, printre care şi România.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ''inechitabilă'' şi consideră că ea pleacă de la principiul ''cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin''. El a avansat şi câteva sugestii.

Astfel, în opinia lui Viktor Orban ar trebui eliminate rabaturile (restituirea de fonduri deja depuse la bugetul UE către unele state care consideră că au contribuit prea mult, n.red.), întrucât dacă acestea sunt recalculate pe baza volumului plăţilor raportat la PIB, ''atunci avem un tablou complet inechitabil''.

Un alt exemplu de abordare inechitabilă este, în opinia lui Viktor Orban, programul european de cercetare Horizon 2020, el afirmând că 95% din finanţările alocate acestuia merg către ''vechile'' state membre ale UE, astfel că s-ar impune introducerea unui ''element naţional'' la acest capitol.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte politica privind climatul. Pentru ca economia Ungariei să devină neutră în emisii de carbon până în anul 2050, atunci această ţară ar trebui să cheltuiască pe reforme 2,5% din PIB în fiecare an, în timp ce Olanda, de pildă, ar cheltui numai 0,5%, a exemplificat Viktor Orban. El a adăugat că Ungaria este dispusă să ia măsuri pentru a atinge respectiva ţintă europeană privind emisiile de carbon, dar pentru aceasta economia sa are nevoie de alocări de fonduri europene.

Mai mult, faptul că multe din fondurile europene accesate de statele central şi est-europene ''se întorc înapoi'' în statele vest-europene, prin mecanisme economice, ar trebui luat în considerare în elaborarea bugetului UE, a subliniat premier ungar. El a cerut mai multă flexibilitatea în acest buget şi a deplâns că ''propunerea Comisiei merge în direcţia opusă''.

Şi celelalte două state din Grupul de la Vişegrad, Polonia şi Slovacia, au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este prea rigidă cu condiţionalităţile.

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut, de asemenea, o finanţare adecvată pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, subliniind că aceste două politici comunitare şi-au dovedit valoarea adăugată şi că rezultatele lor sunt vizibile şi tangibile pentru cetăţenii europeni. ''Este important că fie alocate politicii de coeziune suficiente fonduri care să fie distribuite echitabil, pentru a fi depăşite decalajele dintre regiuni. Astfel de regiuni unde PIB-ul este mai mic decât jumătatea mediei UE există nu doar în Bulgaria şi cred că ele trebuie susţinute pentru interesul comun'', a spus Borisov la Praga, potrivit agenţiei BTA.

Borisov a apreciat că regulile politicii de coeziune şi ale politicii agricole comune nu trebuie să implice noi poveri administrative şi financiare pentru bugetele naţionale, întrucât aceasta ar fi un risc pentru implementarea programelor şi investiţiilor, mai ales în regiunile mai puţin dezvoltate.

De asemenea, ''trebuie să ne opunem împărţirii (ţărilor) în beneficiari neţi şi contributori neţi, întrucât toţi cetăţenii europeni profită de pe urma ambelor politici'', a indicat şeful executivului de la Sofia. El a adăugat că nu ar trebui făcută o separaţie între vechile şi noile politici ale UE. ''Politicile tradiţionale, ştiinţa, inovaţia, migraţia, securitatea şi schimbările climatice sunt toate importante pentru noi. De aceea cerem un buget european ambiţios, care să ne permită să menţinem ceea ce am obţinut şi să facem faţă multor provocări'', a concluzionat el.

Fondurile de coeziune sunt alocate statelor mai sărace ale UE pentru a le ajuta să investească în dezvoltare, astfel încât să-şi reducă decalajele economice faţă de statele mai bogate şi economiile lor să poată face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană. Însă propunerile Germaniei, ale Comisiei Europene în exerciţiu şi ale preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE prevăd o diminuare a fondurilor de coeziune şi introduc condiţii care determină domeniile unde trebuie să meargă investiţiile.

De asemenea, Germania, care contribuie cu circa 25% la bugetul multianual al UE, a cerut o diminuarea a acestuia până la cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, solicitare sprijinită de alte state contributoare nete, inclusiv Suedia, Olanda sau Austria, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o proporţie de 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună. Situaţia este complicată şi mai mult eventualitatea unei recesiuni şi de retragerea Regatului Unit, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.

Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE lucrează o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre şi pe care o va prezenta la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)