Industria aeronautică rusă îşi prezintă noutăţile - avioane civile şi de luptă, drone şi elicoptere - în cadrul salonului MAKS-2019 de la Moscova, dar cu greu pot fi uitate eşecurile multora dintre produsele sale emblematice, notează miercuri France Presse.

După ce a fost vizitat în ajun, la deschiderea sa, de preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, acest mare forum al aviaţiei ruse va prezenta miercuri pentru prima oară avionul mediu-curier MC-21, a cărui dare în exploatare a fost întârziată de nenumărate ori.

Aceasta a fost o ocazie pentru Vladimir Putin să se laude marţi cu 'înaltul potenţial de export' al ţării sale şi cu 'tradiţiile unicat în construcţia aeronautică care permite Rusiei să rămână printre vârfurile industriei aerospaţiale', precum şi 'proiectele inovatoare ca avionul magistral MC-21 şi elicopterele Mi-38 şi Ka-62'.

Foto: (c) MAXIM SHIPENKOV / EPA

MAKS-2019 va permite de asemenea prezentarea primelor rezultate ale includerii grupului United Aircraft Corporation (UAC), care grupează principalii producători ruşi de avioane civile şi militare (Souhoi, Antonov, Tupolev ...), în cadrul conglomeratului public Rostec.

Anunţată la sfârşitul anului 2018, această operaţiune urmează să fie finalizată în 2020 şi este destinată să rezolve numeroase probleme de organizare şi de finanţare care încetinesc dezvoltarea noilor avioane.

Până atunci, MC-21 are dificila sarcină de a reînvia ambiţiile aviaţiei civile ruse şi a face să fie uitat fiascoul avionului regional Suhoi Superjet 100 (SS-100), lansat în 2011, primul aparat civil conceput de Rusia după prăbuşirea URSS, a cărui vânzare în străinătate este aproape nulă. Acesta va trebui să facă faţă unei pieţe mult mai mari, întrucât trebuie să concureze cu modelele emblematice ale Airbus şi Boeing, A320 şi B737. Dar MC-21 s-a confruntat cu obstacole de la primul său zbor de testare în 2017.

Foto: (c) MAXIM SHIPENKOV / EPA

Deşi iniţial urma să intre în serviciu la sfârşitul anului 2018, data dării sale în exploatare a fost amânată de atunci de mai multe ori, iar grupul anunţă acum începerea producţiei în serie către sfârşitul anului 2020.

La fel ca SS-100, avionul este într-adevăr conceput parţial cu piese străine, în special materiale compozite indispensabile importate din Statele Unite de către o companie rusă vizată din septembrie 2018 de sancţiunile americane.

Rostec încearcă de atunci să găsească furnizori ruşi şi să producă propriul motor. Primul lot de avioane ar urma să fie echipat cu motoare americane Pratt & Whitney, ca în cazul celor trei unităţi ce vor fi prezentate miercuri.

După criza ucraineană din 2014, sancţiunile occidentale, mai ales americane, continuă să afecteze economia rusă, în special industria de apărare.

Pe lângă măsurile sectoriale, sancţiunile vizează Rostec şi pe influentul său şef, Serghei Cemezov, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

'În ceea ce priveşte aviaţia militară se poate spune că societăţile de dezvoltare şi principalii producători se descurcă bine', a apreciat Oleg Panteleiev, directorul agenţiei specializate Aviaport. În domeniul apărării, MAKS va prezenta cele mai multe noutăţi, între care avionul său vedetă de luptă cu tehnologie stealth Su-57.

Foto: (c) MAXIM SHIPENKOV / EPA

'Pentru aviaţia civilă, principala problemă nu este situaţia sectorului, ci restricţiile de vânzare', adaugă Panteleiev.

'URSS vindea avioane atât pe plan intern, cât şi în ţările socialiste. Astăzi, aria livrărilor s-a redus, trebuie să concurăm cu producătorii străini care au un potenţial mult mai mare de a-şi promova aeronavele', mai spune acesta.

Pentru a rezolva problemele legate de avioanele civile, este nevoie să se continue investiţiile, inclusiv pentru a realiza un motor (rusesc). Dar, având în vedere numărul mic de aeronave livrate, 'este dificil de finanţat'. 'Şi vedem că partenerii străini nu doresc să investească', a indicat acelaşi responsabil rus.

SS-100 a avut de asemenea un parcurs dificil. Acest avion, asamblat din numeroase piese occidentale, sursă de mândrie a Rusiei la lansarea sa, a cunoscut un succes limitat dincolo de graniţele ruse, în special din cauza costurilor ridicate de mentenanţă şi a problemelor de siguranţă.

Probleme dramatice au ieşit la iveală atunci când un SS-100 a luat foc la începutul lunii mai în timpul unei aterizări de urgenţă la Moscova, incident în care şi-au pierdut viaţa 41 de persoane. Chiar dacă condiţiile meteo şi erorile de pilotaj ar fi la originea accidentului, această lovitură ar putea fi fatală pentru SS-100, notează AFP. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)